Tech & Rights

Parlamentul European vrea modificarea Regulamentului de la Dublin, acordarea de vize umanitare și crearea unei strategii globale

Salutând noile propuneri ale Comisiei Europene legate de modalitatea de abordare a afluxului fără precedent de imigranți și refugiați, membrii Parlamentului European promit că vor propune politici solide cu privire la migrație și azil.

by PILP
Image: Josh Zakary - Flickr/CC content

Membrii Parlamentului European și-au arătat, într-o rezoluție fără efect obligatoriu, sprijinul pentru o multitudine de modificări menite a îmbunătăți politicile UE cu privire la migrație și azil.

    ·Relocare: După ce cu puțin timp în urmă au susținut o propunere de urgență cu privire la relocarea a 40.000 de solicitanți de azil în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, membrii Parlamentului European susțin acum o altă propunere prin care se solicită relocarea de ugență a unui număr și mai mare de solicitanți de azil din Italia, Grecia și Ungaria (Comisia Europeană vorbește despre 120.000 de persoane). Parlamentul European susține de asemenea și crearea unui mecanism permanent care să modifice Regulamentul de la Dublin, care determină care stat membru al UE este responsabil pentru procesarea cererilor de azil. Parlamentarii europeni doresc crearea unui „mecanism de alocare obligatorie și justă” a refugiaților între statele membre, vorbind de asemenea și despre crearea unor politici care să țină cont de perspectivele de integrare și de nevoile fiecărui solicitant de azil în parte. Parlamentul a declarat de asemenea că intenționează să continue dezvoltarea de inițiative legislative pentru a se „asigura că statele membre nu întârzie implementarea schemei de relocare permanentă”.

    ·Strămutare și vize umanitare: Parlamentul dorește ca statele membre să primească și refugiați din țări terțe prin intermediul unui program obligatoriu de strămutare și consideră că este absolut necesar ca „UE și statele membre să creeze căi sigure și legale pentru refugiați", cum ar fi coridoare umanitare și vize. Membrii Parlamentului European consideră a fi necesară și modificarea Codului UE cu privire la vize prin includerea „mai multor prevederi explicite comune cu privire la vizele umanitare” și cer statelor membre să facă posibilă solicitarea de azil la ambasadele lor și la oficiile consulare.

    ·Listă comună la nivel UE cu privire la țările de origine considerate a fi sigure: Potrivit rezoluției o astfel de abordare nu ar trebui să submineze principiul nereturnării și dreptul individual la azil, mai ales pentru persoanele care aparțin unor grupuri vulnerabile.

    ·Norme în materie de azil: Parlamentul European solicită implementarea adecvată a Sistemului European Comun cu privire la Azil, pentru a se asigura astfel că pe întreg teritoriul UE se aplică „standarde coerente și umane”.

    ·Parlamentul susține ca în spațiul Schengen frontierele să rămână deschise, subliniind în același timp că este necesară gestionarea eficientă a frontierelor externe.

    ·Trebuie discutate cauzele care stau la baza migrației, care ar trebui să constituie principalul subiect de la summit-ul din Valetta (Malta) care va avea loc pe 11 și 12 noiembrie. Potrivit rezoluției sunt de asemenea necesare sancțiuni penale dure împotriva traficului de ființe umane și a contrabandei.

    ·Conferință internațională cu privire la criza refugiaților: Parlamentul invită Comisia și pe Comisarul UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, să convoace o conferință internațională cu privire la criza refugiaților, unde să participe Uniunea Europeană, statele membre ale UE, agențiile relevante ale ONU, SUA, ONG-urile internaționale relevante și state arabe, scopul acesteia trebuind să fie acela de a stabili o strategie comună de ajutor umanitar la nivel mondial.

Cetățenii cred în valorile europene

Parlamentul a salutat eforturile depuse de societatea civilă și de cetățenii de rând din întreaga Europă care s-au mobilizat în număr mare pentru a primi refugiați și imigranți și a le oferi acestora ajutor. „Astfel de acțiuni demonstrează că există cu adevărat aderare la valorile europene și reprezintă un semn că există speranță pentru viitorul Europei", au declarat membrii Parlamentului European.

Rezoluția a fost aprobată la 10 septembrie cu 432 de voturi pentru, 142 împotrivă și 57 de abțineri.