Deși majoritatea mass-mediei a primit cu mare entuziasm cea mai nouă operă a lui Banksy, un website s-a evidențiat printr-o critică dură a alegerii artistului de a se folosi de imaginea mogulului corporatist.
Un tânăr din Homs
Opera de artă uriașă de pe peretele din tabăra din Calais- acolo unde 4.500 de persoane trăiesc în condiții mizere, așteptând să poată traversa Canalul Mânecii – îi aduce un omagiu fondatorului firmei Apple, al cărui tată a fost un refugiat din Siria.
Aflat pe un perete situat în imediata apropiere a unui număr mare de corturi pline de refugiați, opera îl înfățișează pe Jobs în stilul său binecunoscut – cu o bluză neagră pe gât și un calculator Macintosh vechi în mână. Acesta duce de asemenea un sac în spate. Banksy a făcut publică următoarea declarație în legătură cu această operă a sa:
„Suntem deseori făcuți să credem că migrația ar însemna o pierdere de resurse pentru țară, însă Steve Jobs a fost fiul unui imigrant sirian. Apple este cea mai profitabilă companie din lume, care plătește în fiecare an taxe care depășesc 7 miliarde $ - și există numai pentru că au lăsat să intre un tânăr din Homs”.
Acest tip de laudă pentru fondatorul uneia dintre cel mai urâte și în același timp mai iubite corporații din lume este un pic ciudată pentru că vine din partea unui artist care s-a manifestat deseori ca fiind extrem de anti-corporatist.
Mesaj mixt
„Nu este Banksy un mare dușman al corporațiilor?"- întreabă Jordan Freiman pe site-ul Death and Taxes (Moarte și Taxe). Acesta trage apoi o concluzie ironică: „Se pare că marile corporații au devenit dintr-o dată bune, așa că vă rog pe toți să vă împărtășiți părerea cu privire la acest subiect”. Acesta a parafrazat de asemenea o replică din filmul Marele Lebowski: „Banksy nu greșește, e doar un nemernic".
Freiman mai scrie și că faptul că tatăl lui Steve Jobs a fost un refugiat din Siria a fost menționat de mulți alții deja. A insistat însă să adauge și că orice persoană care are măcar jumătate de creier și-a dat seama deja că ideea de a-i primi cum se cuvine pe refugiați nu trebuie să se bazeze pe speranța că unul dintre ei va fonda în viitor o companie care să valoreze milioane de dolari.
„Acești oameni fug cu disperarea din situația terifiantă în care s-au trezit, sperând doar să poată trăi cât de cât în pace”, mai scrie Freiman.
Dat fiind faptul că opera se află pe peretele unei tabere reale de refugiați, Freiman concluzionează că ce le transmite Banksy de fapt refugiaților e următorul mesaj: „Ați face bine să faceți ceva în schimbul ospitalității noastre”.
Acest articol a fost publicat și descărcat de pe Lupiga.com.