Tech & Rights

Raportorul ONU privind rasismul a explicat ce se poate face pentru a pune capăt profilării etnice

Raportorul Special al ONU privind rasismul a publicat un raport tematic cu privire la utilizarea, de către polițiști, a profilării etnice și pe bază de rasă, raport care include și o serie de recomandări.

by Rights International Spain

Utilizarea profilării etnice de către poliție este discriminatorie, stigmatizează minorităților, subminează încrederea acestor grupuri în polițiști și este absolut ineficientă în prevenirea criminalității.

Numeroase organizații europene și internaționale care activează în domeniul drepturilor omului și-au exprimat de multe ori îngrijorarea cu privire la astfel de practici. Cel mai recent raport cu privire la profilarea etnică a fost publicat de către Mutuma Ruteere, Raportorul Special al ONU privind rasismul. În raportul său, Ruteere merge dincolo de a admite că astfel de practici există, că sunt ilegale și că trebuie eradicate; acesta face de asemenea și o serie de recomandări statelor, enumerând în detaliu măsurile care trebuie luate și oferind exemple practice din cadrul departamentelor de poliție unde astfel de măsuri au fost deja puse în practică.

În continuare puteți găsi un rezumat al acestor recomandări, scopul rezumatului fiind acela de a oferi un ghid pentru reforme eficiente pe care poliția ar trebui să le implementeze în toate statele europene pentru a face ca oamenii legii să nu mai discrimineze, să facă dreptate și să respecte întotdeauna drepturile omului.

Instrucțiuni clare pentru polițiști

Regulamentele cu privire la activitățile desfășurate de polițiști trebuie să fie „clare și lipsite de ambiguitate” în privința faptului că profilarea etnică este interzisă. Polițiștilor trebuie să li se ceară să utilizeze întotdeauna criterii obiective - cu indicații clare cu privire la care sunt criteriile ce pot fi luate în considerare- atunci când se folosesc de „suspiciuni rezonabile” pentru a opri și percheziționa oameni.

Mecanisme independente de investigare

Raportorul consideră că una dintre măsurile necesare pentru a preveni utilizarea profilării etnice și pentru a asigura protecție împotriva unor astfel de practici o constituie instituirea de mecanisme independente care să supravegheze intervențiile poliției. Aceste mecanisme trebuie să fie abilitate pentru a investiga și primi plângeri și pentru a formula recomandări obligatorii. Această măsură nu va servi pentru a eradica doar practicile discriminatorii, ci și multe alte încălcări grave ale drepturilor omului (această măsură a fost recomandată și de către organizații al căror scop îl constituie eradicare torturii).

Programe de formare mai bune pentru polițiști

Aceste aspecte trebuie adresate în mod direct în cadrul programelor de formare la care participă polițiștii, cărora trebuie să le fie oferite instrumente utile pentru aplicarea unor criterii obiective atunci când sunt identificate persoanele care ridică suspiciuni, fără a le permite acestora să se bazeze pe stereotipuri cu privire la anumite etnii. Programele de formare teoretice sau generale nu sunt suficente: potrivit Raportorului, „Programele de formare practice tind să fie mai eficiente decât programele de formare care adresează diversitatea în general”.

Polițiști la care cetățenii să poată avea acces mai ușor

Ar trebui create mecanisme care să facă accesibilă poliția pentru societate și care să genereze dialog, în special cu acele comunități care, din diferite motive, sunt expuse mai des supravegherii realizate de către polițiști. Aceasta este singura cale pentru a face ca poliția să empatizeze cu aceste grupuri și pentru a face ca oamenii din aceste grupuri să aibă mai multă încredere în polițiști.

Documentarea activităților polițiștilor

În majoritatea statelor europene, atunci când poliția oprește și percheziționează anumite persoane, fie pentru că participă la o demonstrație, fie pentru că au pielea de o anumită culoare, aspecte care par să îi facă pe unii polițiști să devină deosebit de suspicioși, modul în care acționează poliția rămâne oarecum în ceață: nu există nici un fel de probe cum că au avut loc, ceea ce face dificilă depunerea de plângeri de către persoanele care au fost supuse unui astfel de tratament și care au avut nemulțumiri în legătură cu aceasta sau care se consideră a fi victime ale unor acte ilegale sau discriminatorii.

Această situație ar putea fi rezolvată prin luarea unei măsuri simple: utilizarea de formulare atunci când sunt abordați oamenii, formulare corect create și implementate, ar putea servi, de asemenea, la identificarea și prevenirea atitudinilor discriminatorii și la îmbunătățirea eficienței abordării oamenilor de către polițiști. Dat fiind faptul că astfel de formulare ar conține informații cu privire la rezultatul acestor acțiuni și cu privire la trăsăturile persoanei abordate, s-ar putea ști mai multe despre abordarea, cu precădere, a oamenilor din anumite grupuri minoritare și despre eficiența abordărilor și percheziționărilor. Aceasta ar putea să îi lămurească pe polițiști că nu este adevărat că persoanele care aparțin anumitor grupuri etnice au tendința de a comite mai multe infracțiuni.