Într-o întâlnire cu Ministrul Muncii și Securității Sociale care a avut loc săptămâna trecută, președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, s-a axat pe întârzierile deliberate care afectează restructurarea orfelinatelor din țară. Potrivit Doamnei Grybauskaitė, în loc să reducă numărul de orfelinate, statul continuă să finanțeze birocrație.
„De mai bine de un deceniu, Ministerul Muncii și Securității Sociale e responsabil de restructurarea sistemului de îngrijire a copilului, fără a exista însă nici un progres vizibil- în afara grupurilor de lucru care nu au ajuns la nici un rezultat. Orfelinatele sunt o relicvă a epocii sovietice, având directori interesați să se asigure că acestea continuă să existe. Copiii au devenit prizonieri ai birocrației și ai dorinței de a obține și cheltui fonduri”, a declarat președintele.
Potrivit președintelui, statul în loc să sprijine un sistem ineficient, ar trebui să le permită copiilor să trăiască într-un mediu familial.
O viziune pentru viitor - o țară fără orfelinate
ONG-urile din lituania critică de mult timp lipsa de acțiune a statului în domeniul reformei sistemului de îngrijire a copilului și lipsa de reacție la încălcările drepturilor copilului care au loc zilnic în spatele zidurilor acestor instituții de tip închis.
În 2013, Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului a format o coaliție cu 10 alte ONG-uri care activează în domeniul drepturilor copilului, sperând că împreună vor reuși să împingă înainte reforma sistemului de îngrijire a copilului care părea să se fi blocat. Organizațiile au lansat o campanie intitulată „O țară fără orfelinate”, strângând semnături pentru o petiția „Cu privire la utilizarea fondurilor structurale ale UE pentru reforma sistemului de îngrijire a copilului și pentru a investi în familii și copii".
33,5 milioane de euro cheltuiți anual pe un sistem defectuos
În prezent există în Lituania aproape 100 de instituții de tip rezidențial care adăpostesc aproape 4.000 de copii și pe care statul cheltuie anual mai bine de 33,5 milioane de euro. Statul plătește aproximativ 1.800 de euro pe lună pentru fiecare copil care se află în instituții, în timp ce pentru copii aflați în sisteme de îngrijire de grup se plătesc 300 de euro, iar pentru cei plasați într-o familie se plătesc doar 150 de euro. Familiile care adoptă copii nu primesc nici un fel de suport.