Guvernul României a inițiat o campanie concertată de reducere la tăcere și destabilizare a organizațiilor care activează în domeniul drepturilou omului și libertăților civile. Acestea, cunoscute sub numele de organizații non-guvernamentale (ONG-uri), sunt gardieni importanți ai democrației și statului de drept pentru că trag la răspundere Guvernul atunci când acesta încalcă legea. Propunerile legislative introduse recent vizează reducerea accesului lor la finanțări din domeniul privat, precum și din bani publici, crescând de asemenea sarcinile birocratice ale acestor organizații care sunt deja subfinanțate și lipsite de resursele de care au nevoie.
Adoptare tacită
Guvernul lși-a făcut pentru prima oară public planul de a restricționa activitățile ONG-urilor la începutul acestui an, inițiativa fiind amânată odată cu vacanța de vară în care a intrat Parlamentul. Acum însă campanie se reîntoarce: pe 20 noiembrie, Senatul României a adoptat un proiect de lege care aduce modificări importante Ordonanței Guvernamentale 26/2000, care guvernează finanțarea și funcționarea ONG-urilor din România. Acest proiect de lege pare să fie un răspuns direct la succesul pe care l-au avut ONG-urile în mobilizarea populației pentru protestele organizate la începutul acestui an împotriva planului guvernului de a slăbi legile anticorupție. Aceste proteste au avut atât de mult succes încât Guvernul vrea acum să oprească ONG-urile de la a mai mobiliza populația.
Proiectul de lege propus a fost adoptat de către Senat printr-un proces numit "adoptare tacită" - în care Guvernul nu a aprobat în mod explicit proiectul de lege, însă senatorii care trebuiau să voteze în legătură cu acesta au refuzat să dezbată modificările înainte de termenul limită pe care îl aveau pentru aceasta, care s-a scurs la 20 noiembrie. Aceasta a făcut ca proiectul de lege să se considere a fi adoptat în mod tacit. Acest lucru permite Guvernului să obțină ceea ce dorește fără a-și asuma vreo responsabilitate. Deși proiectul de lege trebuie să fie adoptat și de către Camera Deputaților, succesul manevrei de adoptare tacită pare să indice că aceasta nu va încerca să elimine modificările propuse.
Două modificări importante
Proiectul de lege, care a fost propus de doi parlamentari social-democrați, a trecut așadar de Senat. Acesta propune două modificări importante ale prevederilor aflate în vigoare la momentul de față:
- Obligă ONG-urile să facă publice toate sursele veniturilor și cheltuielilor lor odată la 6 luni. Obligația de a trimite rapoarte financiar complete de două ori pe ani constituie o modalitate de a consuma fără rost resursele deja limitate ale ONG-urilor, ceea ce le va distrage pe acestea de la a se concentra pe activitățile pe care vor să le facă, cum ar fi să monitorizeze Guvernul. Sancțiunea impusă ONG-urilor care nu își vor îndeplini această obligație este disproporționată, fiind vorba despre desființarea organizației în termen de 30 de zile. Organizațiile neguvernamentale sunt supuse în momentul de față acelorași obligații de raportare și acelorași criterii de verificare în fața autorităților fiscale ca și alte entități private; noua lege propune modificarea regulilor doar pentru ONG-uri.
- Introduce un mecanism de cenzură care poate fi utilizat de Guvern pentru a reduce la tăcere ONG-urile care critică public politicieni. Potrivit proiectului de lege, ONG-urile nu pot obține statut de organizație care funcționează în interes public, ceea ce face ca acestea să nu aibă acces la resursele rezerbate pentru astfel de organizații. Această regula se va aplica acelor organizații în legătură cu care Guvernul poate demonstra că s-au implicat în orice fel de activități politice, de la strângere de fonduri pentru proteste până la publicarea de articole critice față de Guvern.
Acest proiect de lege vine după alte modificări care au avut deja loc cu privire la normele legale cu caracter financiar care au fost deja adoptate sau care sunt în curs de dezbatere în fața Parlamentului. De la începutul anului 2018 aceste reforme for reduce dramatic accestul pentru ONG-uri la finanțări posibile prin sponsorizări și donații. Una dintre cele mai importante modificări este cea adusă cu privire la Codul Fiscal care face ca 80% din companiile din România să nu mai fie în niciun fel încurajate să facă donații către ONG-uri sau alte organizații non-profit, nici măcar sub forma oferirii de deduceri din veniturile ce urmează a fi impozitate.
Țapul ispășitor este din nou.. Soros
Guvernul român își justifică deciziile folosindu-se de bine-cunoscutul discurs de demonizare a lui George Soros, pe care se dă vina pentru problemele economice și sociale din țară și potrivit căruia „Soros este de vină pentru tot ce e în neregulă în țară, iar ONG-urile sunt complici la agenda lui de destabilizare a Guvernului și a economiei. Mai mult decât atât, aceste ONG-uri abuzează de banii publici pe care îi folosesc împotriva intereselor poporului”.
La fel ca Guvernul Fidesz din Ungaria, Guvernul român a refuzat să susțină acest lucru prin dovezi sau raționamente privind modul în care Soros și ONG-urile sunt dăunătoare societății. Mai mult, argumentele de mai sus ignoră în totalitate faptul că ONG-urile trebuie deja să respecte standarde riguroase de raportare financiară și sunt oricum mult mai transparente decât companiile privare. Realitatea este că în România corupția este văzută ca fiind cel mai mare impediment pentru creșterea economică și prosperitate. Corupția în rândul politicienilor este atât de extremă încât la începutul acestui an sute de mii de cetățeni români au protestat zile la rând împotriva unei încercări guvernamentale de legalizare a anumitor acte de corupție.Reformele curente prin care se care îngrădesc drepturile ONG-urile nu sunt altceva decât o încercare de a opri tentativele de supraveghere a corupției, astfel încât politicienii să poată face ceea ce s-au obișnuit să facă.
Guvernul trebuie să își clarifice poziția
Pe 22 noiembrie APADOR-CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România- Comitetul Helsinki), membră a Liberties, împreună cu mai mult de 70 de ONG-uri, a făcut o declarație publică prin care solicită coaliției de guvernare a PSD să-și clarifice poziția cu privire la funcționarea ONG-urilor în România. APADOR-CH, împreună cu Liberties, va continua să monitorizeze situația și vă vor ține la curent cu ce se va ăntâmpla în viitor. Este așadar mai important ca oricând să vă manifestați sprijinul pentru ONG-uri.