Curtea a respins astfel ca nefondat recursul unui fost director din prefectura Mureș (nord vestul României) care a contestat o sancțiune primită de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării din cauza unei postări pe pagina personală de Facebook. ICCJ a pronuntat decizia irevocabila pe 27 noiembrie, iar cazul este o premieră pentru România, unde Facebook are peste sapte milioane de utilizatori (sursa).
Primul verdict în acest sens a fost dat în ianuarie 2013, când Curtea de Apel Târgu Mureș a stabilit că pagina de Facebook este spațiu public, nu privat.
La începutul lui 2012, în timpul protestelor împotriva programului de austeritate al guvernului Boc, Mircea Munteanu Nicolae, fostul director de cabinet al prefectului din Târgu Mureș, a postat pe pagina personală de Facebook mesajul: „Arbeit macht frei - asta să înțeleagă protestatarii”.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a autosesizat și l-a sanctionat în februarie 2012 pe Munteanu, cu amendă contravențională de 1.000 de lei, pe motiv că „fapta constituie o propagandă naționalistă care aduce atingere demnității umane și creează o atmosferă degradantă, umilitoare și ofensatoare îndreptată împotriva grupului de protestatar”.
Munteanu a atacat hotărârea în instanță, invocând și faptul că pagina sa de Facebook, unde a postat mesajul incriminat, ar fi spațiu privat, nu public. Instanța din Mures i-a respins contestația fostului director de cabinet, iar acesta a mers la ICCJ unde a înaintat recurs.
Curtea de Apel Târgu Mureș a motivat astfel hotărârea pronunțată în ianuarie 2013:
„Utilizarea in sine a afirmatiei <Arbeit macht frei> intr-un cadru public sau accesibil publicului cu ocazia exprimarii unei opinii referitoare la o anumita categorie de persoane (protestatarii), provoaca fara nici un dubiu asocierea acesteia cu sentimente de dispret, repudiere, intoleranta, asa incat, reclamantul nu poate sustine ca a actionat fara vinovatie. Pe de alta parte, nu pot fi retinute nici sustinerile potrivit carora prin postarea mesajului nu a urmarit lezarea demnitatii umane cata vreme (...) utilizarea acestui slogan, asociat in constiinta populara cu ororile nazismului, dovedeste intoleranta acestuia fata de drepturile civile ale protestatarilor, consecinta fiind lezarea demintatii acestora".
"Reteaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o casuta postala electronica. Profilul sau personal pe Facebook chiar daca este accesibil doar prietenilor, adica unui grup restrans de persoane, tot public este, oricare dintre <prieteni> putand distribui informatiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunostea".
„Sunt nişte implicaţii în legea penală care ar trebui să ne dea de gândit cu privire la ce postăm pe Facebook. E nevoie de precauţie pentru că putem fi traşi la răspundere. Legea spune că dacă mai mult de două persoane sunt lezate de o afirmaţie a cuiva pe site-urile de socializare deja nu mai vorbim de spaţiu privat, ci de spaţiu public. Pe internet nu există spaţiu privat, prin urmare trebuie să ne abţinem de la anumite comentarii”, consideră avocata Diana Hatneanu, specialistă în drepturile omului, reprezentantă a Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH).