Tech & Rights

​Austria propune o lege a cenzurii prin care interzice comentariile online anonime

Proiectul de lege pretinde că vrea să abordeze comentariile online prin care se instigă la ură, însă susținătorii drepturilor digitale și politicienii din opoziție îl consideră un atac direct asupra drepturilor fundamentale și a libertății internetului.

by LibertiesEU

Austria a căpătat un loc de frunte în dezbaterea privind limitele anonimatului pe internet.

La începutul acestei săptămâni Guvernul a propus un proiect de lege care ar obliga utilizatorii forumurilor on-line să le prezinte operatorilor acestora numele, prenumele și adresa de domiciliu.

Utilizatorilor li s-ar permite să posteze în continuare folosindu-se de porecle, însă operatorii ar fi obligați să predea, la cererea autorităților, datele reale ale utilizatorilor. Există și cazuri în care aceste informații vor trebui furnizate persoanelor fizice interesate.

Deși susținătorii proiectului de lege, numit „Diligență și Responsabilitatea pe Web", spun că acesta va contribui la combaterea comentariilor online prin care se instigă la ură, este ciudat că acesta nu se va aplica marii majorități a site-urilor neonaziste și a altor site-uri de extremă-dreapta; cu alte cuvinte unele dintre cele mai întunecate și plină de ură colțuri de pe internet vor scăpa neatinse.

Libertatea internetului

Cenzura pe internet este un subiect controversat. Mulți susțin că interzicerea anonimatului va descuraja oamenii să mai publice comentarii urâte și dăunătoare. Alții susțin că o astfel de cenzură nu este necesară, pentru că eficacitatea unor astfel de legi de cenzură nu a fost dovedită, nefiind în ce măsură anonimia promovează discursul prin care se instigă la ură; și mai mult, ea reprezintă un atac direct asupra drepturilor fundamentale precum libertatea de exprimare și dreptul la viață privată.

Platformele online vor intra în domeniul de aplicare al legii dacă îndeplinesc unul sau mai multe dintre următoarele criterii: platforma are un venit anual de peste 500.000 de euro; are peste 100.000 de utilizatori înregistrați; sau primește mai mult de 50.000 de euro din subvenții guvernamentale.

Aceste criterii par să submineze menirea însăși a proiectului de lege. Prin stabilirea acestora la nivele atât de ridicate, sub incidența sa nu vor intra aproape niciunul dintre cele mai extremiste site-uri web din Austria - cum ar fi alpen-donau.info și unzensuriurt.at. Devine așadar greu să se mai pretindă că aceasta este o încercare serioasă de a combate discursul prin care se instigă la ură atunci când noile norme nu se vor aplica celor mai cunoscute bastioane ale urii de pe internet.

Platformele care intră sub incidența legii se vor confrunta cu amenzi extrem de dure dacă îi încalcă prevederile, care ajung până la 500.000 de euro.

O amenințare la adresa drepturilor fundamentale

Cei care se opun legii susțin că aceasta este, în esență, o lege prin care se aplică cenzură și atât. Și fără a se aplica în locurile în care sunt postate cele mai pline de ură comentarii, proiectul de lege nu rămâne decât o încercare a guvernului de a limita răspândire mesajelor disidenților și criticilor antiguvernamentali.

Sigi Maurer este o politiciană austriacă din cadrul Partidului Verde, a cărei luptă împotriva comentariilor prin care se instigă la ură este adusă în discuție ca o dovadă a faptului că legea este necesară. Însă Maurer se dezice definitiv de orice implicare. „Guvernul își bate joc de munca mea folosind-o drept justificare pentru această lege a cenzurii", a declarat ea.

Mario Lindner, purtătorul de cuvânt pentru diversitate al Partidului Social Democrat, care se opune legii, a subliniat că anonimatul nu este, de fapt, un factor care încurajează comentariile prin care se instigă la ură, oamenii părând foarte pregătiți să își folosească numele real atunci când postează astfel de mesaje.

„Ceea ce ne oferă guvernul nu este o soluție la provocările cu care ne confruntăm în spațiul digital", a spus Lindner.

Claudia Gamon, candidată la europarlamentare, a mers chiar și mai departe, afirmând că legea este cel mai probabil „un atac asupra libertății internetului”.

Printre ceilalți critici ai legii se includ grupuri de drepturi digitale și activiști. Epicenter Works a botezat proiectul „legea obligativității cărții de identitate", considerându-l „un atac masiv asupra protecției datelor cu caracter personal".

Dreptul de a-ți manifesta, anonim, părerile

Proiectul de lege este doar un proiect; însă, dat fiind că pare să se bucure de susținerea Guvernului din Austria, este foarte probabil ca, dacă nu intervine nicio schimbare, să îl vedem devenind lege în 2020.

Există dubii serioase cu privire la compatibilitatea acestuia cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, precum și la părerea Comisiei Europene despre el, aceasta fiind relevantă în contextul în care proiectul de lege va avea impact și asupra site-urile din afara Austriei, frecventate de utilizatori din țară.

Dar primul pas, și poate cel mai important, este ca cetățenii să își facă auzită opoziția față de lege. A putea vorbi anonim este deosebit de important în orice societate care pretinde că respectă libertatea de exprimare. Ne permite să spunem lucruri mai puțin populare, care nu instigă la ură; și ne permite să primim și să împărtășim informații despre probleme cu adevărat importante. Imaginați-vă că sunteți un membru tânăr al comunității LGBT care încearcă să discute despre identitatea sa sexuală.

Și mai apare și problema siguranței cetățenilor, care este și ea una reală. Trăim într-o lume în care datele cu caracter personal par a fi la mare căutare. E o realitate. Ne dorim oare ca adresa la care locuim să fie la dispoziția tuturor forumurilor online pe care am dori să le utilizăm?