Tech & Rights

ONG-urile europene solicită mai multă atenție pentru drepturile omului în cadrul exporturilor de bunuri cu dublă utilizare

O coaliție de organizații ale societății civile au lansat o declarație comună prin care solicită garanții mai puternice privind drepturile omului în cadrul exportului de produse cu dublă utilizare, cum ar fi echipamentele de supraveghere cibernetică.

by Antonella Napolitano

Săptămâna trecută Coaliția italiană pentru libertăți și drepturi civile, împreună cu Access Now, Amnesty International, Centrul pentru Drepturile Omului din Bahrain, Digitale Gesellschaft, Elektronisk Forpost Norge (EFN), Fundația pentru Cercetare în domeniul Politicilor Informaționale, Federația Internațională pentru Drepturile Omului și Reporteri fără Frontiere au lansat o declarație comună prin care solicită garanții puternice privind drepturile omului și scutiri în domeniul cercetării legate de securitate acum când UE își actualizează reglementările cu privire la produsele cu dublă utilizare.

Reglementarea tehnologiilor cu dublă utilizare

ONG-urile salută propunerea Comisiei Europene, prezentată în septembrie 2016, de a actualiza controalele privind exportul de produse cu dublă utilizare - bunuri, software și tehnologii care pot fi utilizate atât pentru aplicații civile, cât și militare și/sau pot contribui la proliferarea de arme de distrugere în masă (WMD).

Organizațiile au subliniat necesitatea de a menține această poziție pe măsură ce propunerea trece prin Parlamentul European și, ulterior, în trialoguri.

„Cadrul UE existent nu a reușit să protejeze nenumărați activiști, apărători ai drepturilor omului, jurnaliști și utilizatori obișnuiți în fața impactului dăunător al tehnologiei de supraveghere cibernetică", a declarat Lucie Krahulcova, de la Access Now. „Efortul Comisiei de a atrage atenția asupra impactului acestei tehnologii asupra libertății de exprimare și a vieții private este lăudabil și ar trebui să fie susținut pe scară largă în cadrul instituțiilor UE".

Patru componente cheie

Organizațiile aplaudă pașii luați pentru consolidarea regimului comunitar actual, susținând însă și că, dacă se dorește ca noile reglementări să aibă un impact real, trebuie să se îmbunătățească patru componente-cheie:

  • Protecția drepturilor omului trebuie consolidată și trebuie să aibă un impact real;
  • Trebuie acoperite toată tehnologiile de supraveghere relevantă;
  • Este necesară mai multă transparență și raportare;
  • Trebuie protejată cercetarea în domeniul securității și a instrumentelor de securitate.

Organizațiile solicită în special ca articolele legate de criptografie să fie eliminate din listă și să nu fie adăugate elemente noi acolo unde includerea lor subminează cercetarea în domeniul securității, cum ar fi instrumentele de criminalistică. În declarație, ei susțin că criptarea este esențială în sprijinirea siguranței și securității utilizatorilor, companiilor și guvernelor prin întărirea integrității comunicațiilor și a sistemelor.

„O industrie întunecată"

Mass-media a acordat în ultima vreme mai multă atenție acestui subiect așa că a crescut gradul de conștientizare cu privire la controversatul comerț al tehnologiei cibernetice de supraveghere în și din Europa. Europarlamentara Marietje Schaake a declarat în legătură cu acest subiect: „Vorbim despre o industrie foarte gri, intransparentă și întunecată".

Această afirmație este susținută de ancheta Security for Sale (Siguranță de vânzare), care se află în prezent în curs de desfășurare și de reportajul Al Jazeera „Spy Merchants: What is electronic surveillance?” (Comercianții spioni: Ce este supravegherea electronică?)

„Aceasta nu este o dezbatere despre necesitate. Statele membre ale UE au responsabilitatea de a legifera, în conformitate cu principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, pentru a se asigura că întreprinderile comerciale operează într-o manieră compatibilă cu obligațiile statului în ceea ce privește drepturile omului", a adăugat Krahulcova.