Democracy & Justice

​Germania: Un nou proiect de lege privind imigrația amenință societatea civilă

Germania își spune cu mândrie "Rechtsstaat", pretinzând că ar fi justă și integră și că ar respecta statul de drept. Însă noul său proiect de lege care propune urmărirea penală a celor pe cei care ajută imigranții, ne face să ne îndoim că ar fi adevărat.

by Jascha Galaski

Frustrat de faptul că nu reușește să deporteze unul din doi solicitanți de azil a căror solicitare a fost respinsă, Guvernul german își intensifică eforturile de a-i da afară pe acești oameni din țară. Pe 13 februarie, Ministrul de Interne Horst Seehofer (CSU) a prezentat un proiect de lege de 74 de pagini intitulat "Geordnete-Rückkehr-Gesetz", care se traduce aproximativ în "Legea returnării disciplinate".

Proiectul de lege va introduce o așa-numită "detenție pregătitoare" înainte de deportare, care va permite autorităților să priveze de libertate solicitanții de azil ale căror solicitări au fost respinse, fără o decizie a unei instanțe judecătorești – ceea ce ar fi neconstituțional. În plus, motivele pentru privarea de libertate vor fi extinse (justificându-se că persoanele ar putea altfel să încerce să scape) și standardele privind privarea de libertate vor fi reduse, astfel încât ar deveni posibil ca persoane care nu au săvârșit nicio infracțiune să ajungă în închisoare. Este evident că domnul Seehofer nu a citit articolul nostru despre alternativele la privarea de libertate a imigranților și efectele dăunătoare ale acesteia.

În plus, Ministrul de Interne al Germaniei dorește să îngreuneze obținerea permiselor de ședere tolerată ("Duldung"), statut care în prezent le permite celor care îl dețin să lucreze și să participe la cursuri de formare profesională. Dacă ar fi după domnul Seehofer, tuturor celor din "țări sigure" li s-ar refuza, în general, emiterea unui Duldung, doar în baza naționalității lor.

Faptul că Ministrul de Interne al Germaniei favorizează politicile dure cu privire la imigranți e un lucru știut. Ce e surprinzător însă e că de data aceasta el vizează și societatea civilă.

A ajuns și Germania să vadă numai infractori în societatea civilă?

Tot mai multe state din UE îi văd pe cei care ajută imigranții ca pe niște infractori. În Franța există o lege privind imigrația care amenință orice persoană care "încearcă să faciliteze intrarea, circulația sau șederea ilegală a unui străin" cu până la cinci ani de închisoare și o amendă de 30 000 EUR; în Ungaria aproape orice formă de sprijin al refugiaților constituie infracțiune; noul Guvern al Italiei le-a spus organizațiilor neguvernamentale că le interzice să salveze oameni pe Marea Mediterană; și putem continua cu exemple la nesfârșit. Se pare că virusul acesta a ajuns în Germania.

Proiectul de lege al lui Seehofer - numit de activiști, cu drag, legea „du-te dracului” - stipulează că oricine publică și difuzează date sau perioade privind zborurile prin care sunt deportate persoane, prin buletine informative sau prin intermediul rețelelor sociale, se pedepsește cu până la trei ani de închisoare. Această formă de cenzură este contrară normelor cu privire la drepturile omului, la libertatea de exprimare și la libertatea presei, prevăzute de Articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Această măsură este în mod clar legată de evacuările extrem de controversate ale afganilor din Germania. Sute de afgani au fost deportați în țara de origine, aflată în război, iar zborurile prin care sunt deportate persoane continuă să fie organizate și în 2019. Tocmai de aceea propunerea de a incrimina publicarea datelor cu privire deportare este atât de problematică. Evacuările în Afganistan fac obiectul unor dezbateri publice importante și cauzează multe proteste prin aeroporturi.

În plus, publicarea datelor cu privire la deportări oferă oamenilor posibilitatea de a ataca deciziile cu privire la deportare în fața judecătorilor. Deportările ilegale sunt adesea oprite prin intervenție judiciară. Potrivit organizației germane Pro Asyl, Curtea Federală de Justiție din Germania a modificat peste 30% din deciziile cu privire la deportări din 2015 până în prezent.

Spre exemplu, Curtea Constituțională Federală a oprit recent, în extremis, deportarea unui etiopian, tată a doi copii, care locuiau în Germania de peste cinci ani și absolvise un curs de formare profesională.

Deportările ilegale pot avea consecințe deosebit de grave asupra celor afectați, mai ales dacă sunt trimiși într-un stat unde vor fi persecutați. Anunțarea deportărilor planificate poate fi, prin urmare, esențială pentru protecția juridică a persoanelor în cauză.

Criminalizarea activiștilor pentru drepturile omului poate descuraja oamenii să-i ajute pe alții. Am văzut ce s-a întâmplat cu societatea civilă în Ungaria. Acum că acest virus a ajuns în Germania, trebuie să ne asigurăm că este contracarat decisiv încă de la început.