Democracy & Justice

​Slovenia: noul Guvern atacă ONG-urile și mass-media

În prima lună a celui de-al treilea Guvern condus de SDS și Janez Janša, Biroul de Comunicare al Guvernului a sărit direct pe cei mai buni ”prieteni ai săi”: organizațiile neguvernamentale, mass-media și jurnaliștii.

by Brankica Petković
Prime Minister Janša as depicted on the cover page of Mladina weekly. (© Mladina)

Ziarele slovene Delo și Dnevnik, au publicat recent articole cu titluri precum „Suprimarea organizațiilor neguvernamentale a început din nou” și „Sub scuza necesității combaterii coronavirusului, dispar fondurile pentru organizațiile neguvernamentale”. Tonul alarmant e foarte potrivit pentru a descrie încercarea recentă a unui organism guvernamental de a opri finanțarea proiectelor derulate de organizațiile non-guvernamentale slovene. Aceste proiecte erau deja aprobate și vizează sensibilizarea cetățenilor cu privire la situația grupurilor vulnerabile, inclusiv a refugiaților, lucrătorilor imigranți și a victimelor traficului de persoane. De asemenea, acestea promovează educația cu privire la mass-media și combaterea dezinformării. În plus, articolele conectează situația cu agenda partidului de dreapta SDS aflat la guvernare și la retorica oficialilor și mass-mediei partizană partidului, care spun sistematic că organizațiile neguvernamentale sunt doar niște parveniți de stânga de la gura cărora trebuie luate fondurile publice.

Era evident care vor fi țintele atacurilor noului Guvern

Noul Guvern din Slovenia, condus de Premierul Janez Janša și dominat de partidul său de dreapta, SDS, a intrat la putere la 13 martie 2020, la doar o zi după ce în țară a fost anunțată oficial intrarea coronavirusului. Acesta a înlocuit guvernul minorității de centru-stânga, după demisia fostului premier Marjan Šarec. Acesta este cel de-al treilea mandat al lui Janša în funcția de prim-ministru. Din agenda politică implementată atât în anii în care partidul a fost la putere, cât și când a fost în opoziție, devenise evident cine vor fi țintele politicilor sale de suprimare și a retoricii sale defăimătoare.

În prima lună în care Guvernul Janša s-a aflat la putere, Biroul de Comunicare al Guvernului a sărit direct pe cei mai buni ”prieteni ai săi”: organizațiile neguvernamentale, mass-media și jurnaliștii. Și Janša însuși și-a folosit contul de Twitter pentru a-și ataca țintele.

Guvernul încearcă să fure subvențiile acordate ONG-urilor pretinzând că are nevoie de bani pentru combaterea Covid-19

Declanșatorul acestor atacuri a fost un fond de 107.000 de euro, care, în timpul mandatului Guvernului precedent, a fost acordat de Biroul de Comunicare al Guvernului unui număr de 15 organizații neguvernamentale pentru desfășurarea a 16 proiecte cu bugete cuprinse între 5.000 și 9.000 de euro. Printre acestea se numără și unul care vizează informarea elevilor din învățământul secundar despre fațetele multiple ale migrației și încurajarea solidarității, care include ateliere în care vor vorbi tineri imigranți, refugiați și solicitanți de azil. Proiectul, care are un buget de 7.000 de euro, este o continuare a unor activități similare anterioare ale Institutului pentru Pace, un institut neguvernamental de cercetare care a fost adesea o țintă a campaniile denigratoarea din mass-media afiliată SDS și a membrilor și suporterilor partidului. Contractele de finanțare a proiectelor au fost deja semnate, însă noul director al biroului guvernamental le-a trimis tuturor o anexă care le reziliază. Biroul guvernamental a încercat să explice acest lucru prin a susține că, în timpul pandemiei de coronavirus, banii sunt necesari în alte scopuri, mai ales având în vedere faptul că activitățile proiectelor organizațiilor neguvernamentale nu pot fi oricum implementate în perioada carantinei. Mai multe organizații neguvernamentale s-au opus public acestei măsuri, în timp ce organizația umbrelă a organizațiilor neguvernamentale, CNVOS, le-a recomandat membrilor săi să nu semneze anexa. Primul-Ministru a folosit conturile sale personale de socializare pentru a eticheta organizațiile neguvernamentale ca fiind „parteneri” ai partidelor de stânga și a afirma că se îmbogățesc în detrimentul contribuabililor muncitori. Prima pagină a revistei săptămânale a partidului de guvernământ a difuzat imagini cu patru bărbați, incluzând niste reprezentanți ai ONG-urilor, cu titlul „Vor bani pentru ei înșiși, nu pentru lupta cu Covid-19”.

Organizația umbrelă a ONG-urilor luptă și ea

CNVOS combate continuu prezentarea manipulativă a datelor privind finanțarea publică a organizațiilor neguvernamentale de către reprezentanții SDS și mass-media afiliată partidului și actualizează periodic date verificate pe propriul site web. Și-a făcut vocea auzită și când, în timpul campaniei electorale din 2018, un oficial SDS a amenințat că va tăia finanțarea publică organizațiilor neguvernamentale odată ce partidul va ajunge la putere.

Deși a invitat multe alte organizații-umbrelă reprezentând diverse sectoare din Slovenia, noul Guvern nu a invitat CNVOS să ia parte la consultările privind legislația care introduce scheme de sprijin pentru angajatori și angajați, precum și pentru alte părți ale populației, pentru a face față consecințelor pandemiei. Cu toate acestea, CNVOS a reușit să aducă în discuție punctele de vedere ale organizațiilor neguvernamentale și să influențeze soluțiile prin intermediul organizațiilor sale membre, care sunt implicate direct în combaterea pandemiei.

Guvernul vrea să reducă finanțarea sub pretextul devierii fondurilor pentru a lupta împotriva pandemiei

Nu este clar ce se va întâmpla cu finanțarea publică a altor proiecte derulate de ONG-uri și în ce măsură SDS își va îndeplini ”promisiunea” făcută în timpul campaniei electorale din 2018 de a le tăia fondurile. Cheltuielile din bugetul de stat sunt acum restricționate și se discută modificări la acesta pentru 2020. Scopul declarat al măsurii este de a amâna sau anula finanțările care nu contribuie la combaterea pandemiei coronavirusului. Deși aceste reduceri ar putea fi rezonabile în unele cazuri, ele reprezintă și o scuză bună pentru a reduce finanțarea ONG-urilor care sunt considerate ca fiind contra agendei partidului aflat la guvernământ.

Printre aceste exemple se numără sprijinul acordat de stat unui ONG numit PIC care oferă consultanță juridică solicitanților de azil. Se preconizează că Guvernul sloven va oferi cofinanțare fondurilor deja alocate în acest scop din Fondul de azil, migrație și integrare (AMIF) al Uniunii Europene. La 1 aprilie, contractul dintre Ministerul de Interne și PIC a expirat, iar procedura de extindere a contractului sau de selecție a noului furnizor nu a fost încă inițiată. În plus, Guvernul a suspendat procedurile de solicitare a azilului ca parte a măsurilor introduse de lege pentru a face față răspândirii coronavirusului.

Un mediu toxic pentru jurnaliști

La începutul lunii aprilie, Biroul de Comunicare al Guvernului a răspuns la rapoartele Platformei Consiliului Europei privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor. Platforma a observat că Prim-ministrul Janša se folosește de conturile sale de pe social media pentru a acuza postul public sloven Radiotelevizija Slovenija că a răspândit minciuni cu privire la Guvern, amenințându-l voalat că finanțarea sa va avea de suferit.În martie, Janša a spus pe Twitter: "Nu răspândi minciuni, programule de știri TV Slovenia. Vă plătim pentru a ne menține informați în aceste momente, nu pentru a induce în eroare publicul. Se pare că sunteți prea mulți acolo și sunteți plătiți prea bine.“ Aceasta a fost reacția lui Janša după ce TV Slovenia a publicat un interviu cu un sindicalist care a criticat decizia Guvernului sloven de a majora salariile miniștrilor și secretarilor de stat.

Și aceasta nu este o declarație izolată. RTV Slovenija a fost o țintă a acuzelor defăimătoare formulate de Janša și de alți oficiali SDS în timp ce aceștia erau încă în opoziție, care au ajuns chiar și să le sugereze cetățenilor să nu mai le plătească taxele de licență. Asociația jurnaliștilor din Slovenia și conducerea radiodifuzorului public au răspuns public la declarația Prim-ministrului, pe care au descris-o ca fiind o amenințare la adresa libertății mass-media și a independenței mass-mediei publice. Cel mai recent, la 16 aprilie, noul guvern a înlocuit reprezentanții guvernului în Consiliul de Supraveghere al radiodifuzorului public.

În răspunsul prezentat Platformei Consiliului Europei de Reprezentanța Permanentă a Sloveniei pe lângă Consiliul Europei și pregătit de Oficiul de Comunicare al Guvernului sloven, se susține că atenția Consiliului Europei ar trebui să fie atrasă de contextul mai larg al situației mass-media din Slovenia , inclusiv a istoriei dezvoltării pieței mass-media. Potrivit acestuia "majoritatea mass-mediei din Slovenia își are originea în fostul regim comunist și chiar la sfârșitul anilor '90 funcțiile de redactor-șef au fost deținute de foști membrii ai infamului serviciu de securitate UDBA." Cu toate acestea, răspunsul nu menționează grupul media creat de reprezentanții SDS în 2015. Acest grup a fost susținut financiar de oameni de afaceri maghiari conectați cu premierul ungar, Viktor Orban. Mai multe posturi naționale de televiziune, presă scrisă și online și mai mult de o duzină de firme de comunicare online locale și regionale din cadrul grupului, servesc campaniile de propagandă, dezinformare și ură promovate de SDS, în special online, bazate pe islamofobie și antisemitism și vizând apărători ai drepturilor omului, jurnaliști critici și mass-media publică. Aceste campanii includ utilizarea de date cu caracter personal și de contexte familiale pentru a-și intimida țintele.

Actualul Ministru de Interne din Slovenia a fost directorul grupului mass-media înainte de numirea sa în cabinet, iar actualul director al Biroului de comunicare al Guvernului a fost anterior redactor șef al unui canal TV și al unui canal online care fac parte din grupul media susținut de SDS .

Presiuni și amenințări pentru jurnaliști

Jurnaliștii care au expus modelul controversat de obținere a proprietății și de finanțare a grupului media afiliat SDS au fost supuși hărțuirii și amenințărilor în timpul negocierilor pentru noua coaliție guvernamentală aflată sub conducerea SDS. Un jurnalist care a depus o cerere de obținere de informații cu caracter public către Guvern pentru a obține informații despre funcționarea și structura nou înființatului Cartier general pentru criză, responsabil cu combaterea Covid-19, nu a primit un răspuns standard, ci a fost atacat cu acuzații defăimătoare postate pe contul oficial de socializare al organismului respectiv. Și povestea nu s-a oprit aici. A urmat o campanie de difuzare în mass-media afiliată SDS și o amenințare anonimă cu moartea făcută la adresa jurnalistului. Institutul de presă internațional a avertizat că „Jurnaliștii sloveni operează într-o atmosferă din ce în ce mai toxică” și a solicitat noului Guvern sloven să asigure respectarea dreptului jurnaliștilor de a lucra fără teamă într-un moment de criză. Șapte organizații internaționale pentru libertatea mass-media au trimis în comun o solicitare similară. Atunci când agenția națională de presă din Slovenia, STA, a publicat un raport despre scrisoarea organizațiilor internaționale pentru libertatea presei, premierul Janša a acuzat STA că e un „ventilator pentru știri false”.

Originea amenințărilor la adresa independenței mass-media

Sistemul mass-media din Slovenia prezintă numeroase deficiențe. Îi lipsește o politică și un cadru de reglementare adecvate pentru a proteja interesul public și pentru a oferi un mediu care să permită jurnalismul profesional și pluralismul media. Monitorizarea pluralismului mass-media (MPM), efectuată cu sprijinul financiar al UE de Centrul pentru pluralismul media și libertatea mass-mediei de la Institutul Universitar European, plasează Slovenia împreună cu multe alte state membre ale UE în categoria țărilor cu risc mediu de pericol pentru pluralismul media în legătură cu majoritatea indicatorilor. Independența mass-media față de politicieni este domeniul în care a fost identificat un risc ridicat în rapoartele privind pluralismul media din Slovenia în 2015 și 2017. Potrivit evaluării MPM, acesta are la bază trei motive principale. În primul rând, membrii celor două organe de conducere a radiodifuzorului public RTV Slovenia sunt numiți în majoritate de Parlament sau de Guvern (potrivit unor reguli introduse de Guvernul Janša în 2005). În al doilea rând, principala agenție de presă, STA, este de stat și, în al treilea rând, există un grup media din țară, incluzând televiziuni, canale online și presa scrisă, afiliat celui mai mare partid politic din țară, SDS.

Asociațiile din industria media, asociația și uniunea jurnaliștilor și experților independenți din Slovenia au criticat guvernele anterioare din statul sloven pentru că nu au introdus modificări de politică pentru a păstra jurnalismul profesionist și a proteja pluralismul mass-media.