Reclamanta, Darina (numele nu este unul real), s-a născut în anul 1999 în Plevna. Aceasta a crescut într-o familie disfuncţională. Pe 2 august 2012, fetița a fost plasată într-un „centru pentru copii în situaţii de criză."
Un an mai târziu, Comitetul local pentru combaterea comportamentelor anti-sociale din rândul tinerilor a cerut instanţei să dispună ca reclamanta să fie plasată într-un centru educațional, în special pentru a o proteja de posibila exploatare sexuală.
Instanța a refuzat cererea pe motiv că plasarea într-un centru educaţional, având în vedere mediul nefavorabil oferit de un astfel de tip de instituție, ar fi putut avea un impact negativ asupra dezvoltării psihologice și sociale a unei fetițe.
Tentativă de suicid
La o lună după această decizie, Comitetul local a solicitat din nou plasarea Darinei într-un centru educațional pe motiv că aceasta continuase să fugă de acasă, avea un fond familial instabil şi se întâlnea frecvent cu oameni care o încurajau să aibă un comportament imoral și să presteze „servicii sexuale”.
De data aceasta Curtea a ordonat ca Darina să fie trimisă într-un centru educațional, deși aceasta nu voia să meargă acolo. Cu câteva zile înainte de mutare, Darina a încercat să se sinucidă.
După ce a stat două zile în spital, aceasta a fost trimisă la școala din satul Podem, care avea și un cămin. Oamenii care solicitau servicii sexuale din partea acesteia nu au fost niciodată pedepsiți.
Supravegherea conversațiilor telefonice și de pe internet
În 2014 Darina s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), unde a fost reprezentată pro-bono de Comitetul Helsinki din Bulgaria (CHB).
Darina a susţinut că plasarea ei într-un centru educaţional a constituit o încălcare a articolului 5.1 (dreptul la libertate şi securitate) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. A susținut și că nu a avut acces la o cale corespunzătoare de ataca decizia cu pricina, ceea ce a constituit o încălcare a articolului 5.4 (dreptul de a avea legalitatea detenţiei examinată rapid).
Darina s-a plâns de asemenea și de faptul că în instituția respectivă i-a fost monitorizată corespondența și conversațiile telefonice, astfel de fapte constituind încălcări ale articolului 8 (dreptul la respectarea vieţii private şi de familie) din Convenție.
CEDO a considerat că Darinei i-a fost încălcat dreptul protejat prin articolul 5.4 pentru că nu a avut acces la un control judiciar obişnuit şi automat al legalității detenției sale. Legislația bulgară nu prevede controale juridice periodice ale unor astfel de măsuri, iar copiii din şcolile internat şi părinţii lor nu au dreptul să solicite o reexaminare a măsurilor educative de acest gen.
Curtea a considerat, de asemenea, că monitorizarea automată a corespondenței minorilor plasați în centrul Podem şi faptul că acolo sunt monitorizate toate apelurile telefonice, fie că e vorba de membrii al familiei sau organizații ale drepturilor omului, monitorizare care nu se bazează pe o evaluare a riscului individual, constituie încălcări ale articolului 8 al Convenţiei.
Comunicatul de presa în limba engleză este disponibil aici.