Tech & Rights

Judecătorii din Lituania au interzis utilizarea în mod abuziv a camerelor de supraveghere

Judecătorii au clarificat faptul că cetățenii nu pot pune camere de supraveghere în blocuri sau în zonele din jurul acestora fără a obține în prealabil acordul vecinilor lor.

by Human Rights Monitoring Institute
(Image: Sean Jackson/Flickr)

Judecătoria din Vilnius a decis că proprietarul unui spațiu comercial situat într-un bloc a încălcat dreptul la viață privată al vecinilor săi instalând, fără consimțământul acestora, nu mai puțin de 8 camere de supraveghere.

Proprietarul a susținut în fața judecătorilor că nu încerca decât să își protejeze bunurile și că oricum camerele erau oprite. Argumentele sale nu i-au convins însă pe judecători.

Când nu poți să intri în propria casă fără a fi filmat

Proprietarul spațiului comercial, care se certase de mai multe ori cu vecinii săi, a instalat 3 camere video în casa scării principale și 5 în exteriorul clădirii. Camerele de luat vederi monitorizau ambele intrări, trotuarul, parcarea și intrarea unuia dintre apartamente. În practică aceasta însemna că locatarii blocului nu puteau intra în propriile case fără a fi filmați.

Potrivit judecătorilor vecinii, care au fost reclamanți în cauză, au dovedit că nu au consimțit la a fi filmați, depunând o plângere cu privire la situație la Inspectoratul de Stat pentru Protecția Datelor. S-a considerat de asemenea că locatarii nu puteau, chiar dacă ar fi vrut, să evite în vreun fel zonele monitorizate și să nu fie filmați împotriva voinței lor.

Dreptul la viață privată al vecinilor

Instanța a considerat că situația a încălcat nu doar dreptul locatarilor la o anumită reputație, ci și dreptul acestora la viață privată:

„Prin monitorizarea intrărilor în casa scărilor și a apartamentelor utilizate de reclamanți, pârâtul a colectat cu siguranță informații despre viața privată a reclamanților, cu privire la mai mult decât dreptul la reputație: la ce ore și cât de des plecau și se întorceau acasă reclamanții, cât timp stăteau acasă, ce fel de oameni îi vizitau și cât de des aveau vizitatori etc".

După ce a stabilit că a existat o încălcare a dreptului la viață privată a reclamanților, instanța a dispus ca pârâtul să renunțe la toate camerele, care vor fi luate de acolo și să nu mai instaleze pe viitor altele fără a obține în prealabil consimțământul scris din partea tuturor locuitorilor clădirii.

Lipsă de respect pentru dreptul la viața privată

Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului i-a susținut pe reclamanți trimițându-le judecătorilor o opinie legală.

Karolis Liutkevičius, care a reprezentat IMDO în instanță, a salutat decizia. Potrivit acestuia, legea lituaniană nu este foarte clară în legătură cu utilizarea camerelor de luat vederi de către persoane fizice.

„Există multe cazuri de abuz, în care camerele sunt utilizate fără a respecta nevoia de intimitate a celor care locuiesc în apropiere. De aceea ne bucurăm că instanța a decis, atunci când s-a ocupat de acest caz, să acționeze potrivit dreptului fundamental al omului la viață privată, stabilind calea pe care trebuie să se meargă pe viitor în cazurile similare”.