Democracy & Justice

Guvernele din UE folosesc măsuri legate de pandemie pentru a restrânge spațiul civic și libertățile: Raportul Liberties și Greenpeace

Restricții privind dreptul de a protesta, libertatea de exprimare, accesul la informații și libertatea de asociere. În acest mod au profitat politic guvernele din UE de pandemie. Citește detalii în raportul Liberties și Greenpeace de mai jos.

by Liberties and Greenpeace European Unit

Pentru a promova sănătatea publică, guvernele au adoptat măsuri care schimbă radical felul în care trăim. Restricții temporare ale anumitor libertăți pot fi necesare pentru a salva vieți și pentru a proteja grupuri expuse factorilor de risc. Dar multe guverne au adoptat măsuri problematice, în numele protejării sănătății publice. În unele cazuri, măsurile guvernelor depășesc ceea ce este necesar.

În alte cazuri, guvernele profită în mod deliberat de pandemie pentru a submina libertățile individuale și democrația în modalități prin care, de fapt, pun în pericol sănătatea publică. În mod special, guvernele au impus restricții inutile și disproporționate privind dreptul de a protesta, libertatea de exprimare, accesul la informații și libertatea de asociere.

Aceste drepturi sunt esențiale, întrucât le oferă cetățenilor mecanismele necesare pentru ca aceștia să se asigure că guvernele lor acționează cu adevărat în interesul lor, în gestionarea pandemiei.

Deși nu pretinde a fi exhaustiv, acest raport cuprinde câteva dintre cele mai îngrijorătoare acțiuni din țările UE. Expune modul în care răspunsurile guvernelor la adresa pandemiei au condus la restricții inutile și disproporționate ale spațiului civic și ale libertăților, împiedicând în mod nejustificat activismul și democrația participativă.

Tendințe îngrijorătoare la nivelul UE

În timp ce unele țări ies cu adevărat în evidență, tendințe îngrijorătoare privesc mai multe state la nivelul UE. Dovezile înregistrate arată că mai mult de jumătate din țările UE au eșuat în a proteja drepturile persoanelor la asocierea pașnică. În loc de implementarea unor măsuri care să le permită persoanelor să demonstreze, protejând în același timp sănătatea publică, guvernele au abuzat de regulile privind distanțarea fizică pentru a impune interdicții generale sau cvasi-absolute privind demonstrațiile pașnice – așa cum s-a întâmplat, spre exemplu, în Belgia, Franța, Germania, Italia, România și Slovenia.

Aceia care și-au cerut totuși dreptul la demonstrații pașnice au fost supuși supravegherii invazive (în cazul Sloveniei) și a sancțiunilor severe (spre exemplu, în Belgia, Germania, Grecia, Italia, Slovacia sau Spania). Mai multe proteste pașnice au fost întrerupte de poliție, spre exemplu, în Franța și Suedia. În mai multe țări, restricții drastice asupra adunărilor au rămas încă în vigoare, chiar și când măsurile privind distanțarea socială au început să fie ridicate, iar centrele comerciale, magazinele și restaurantele au fost redeschise. Este, spre exemplu, cazul României, unde interdicția privind adunările este încă în vigoare.

Legiferarea accelerată și modificări ale procedurilor parlamentare

În mai multe state, legiferarea accelerată și modificările procedurilor parlamentare au limitat în mod sever oportunitățile cetățenilor, activiștilor și ale organizațiilor societății civile de a-și spune opinia față de acțiunile guvernelor. Exemplele ilustrează această tendință în țări precum Germania, Olanda, Polonia, România, Slovenia și Spania.

Anumite guverne au profitat și de starea de urgență, în special în Ungaria, Polonia și Slovenia, pentru a reduce standardele privind mediul și drepturile cetățenilor. În același timp, restricțiile privind dreptul de a accesa informații de interes public au făcut mai dificil scrutinul la adresa autorităților, care și-au consolidat puterile executive – așa cum a fost raportat, spre exemplu, în Austria, Republica Cehă, Ungaria, Italia, Olanda, România și Slovenia.

Hărțuirea și discreditarea jurnaliștilor

Represiunea participării democratice a fost exacerbată în unele state printr-o veritabilă opresiune a libertății de exprimare. În mai multe țări, guvernele au încercat să folosească nevoia de a preveni răspândirea dezinformării, drept un pretext pentru a cenzura libera exprimare, Ungaria și România având cele mai notabile exemple, pe care și Bulgaria a încercat să le reproducă.

Aparent, autoritățile au refuzat să intre în contact cu jurnaliști, activiști și organizații ale societății civile, uneori chiar discreditându-i și hărțuindu-i atunci când chestionau sau criticau acțiunile guvernelor. Episoade îngrijorătoate de defăimare și amenințări au fost raportate în special în Slovenia.

În mai multe țări, aceste restricții legate de pandemie sunt doar cele mai recente dintr-o serie de măsuri pe care guvernele le-au adoptat de-a lungul ultimilor ani, care arată deja o restrângere periculoasă a libertăților civile și a participării democratice în UE.

Unele guverne naționale s-au folosit de pandemia de COVID-19 pentru a accelera eforturile lor în limitarea activismului și a capacității persoanelor de a participa la susținerea democrației, și au împiedicat activitatea organizațiilor societății civile.

UE ar trebui să folosească mecanisme menite să restabilească și să promoveze spațiul civic și libertățile

Din păcate, atenționările timpurii din partea structurilor internaționale de monitorizare din cadrul ONU și al Consiliului Europei și de către cei care veghează la respectarea standardelor legale s-au dovedit a fi justificate de asemenea și la nivelul UE. Faptul că guvernele noastre au eșuat în a ne proteja libertățile în cea mai mare măsură, este o cauză de îngrijorare, în special în timpul unei pandemii, atunci când publicul are nevoie de mecanismele de implicare civică pentru a se asigura că reprezentanții săi fac tot ce le stă în putință pentru a proteja sănătatea cetățenilor.

Cetățenii se îndreaptă către UE pentru a le ajuta guvernele să își ghideze naționalii în siguranță pe parcursul pandemiei. Liderii UE au recunoscut faptul că Uniunea trebuie să acționeze mai mult pentru a preveni populiștii autoritari de la capitalizarea nemulțumirii publice pentru a suscita euroscepticismul. La fel de important este ca UE să protejeze libertățile civice în statele membre, și să acționeze ferm împotriva acestor guverne care exploatează criza pentru a reduce la tăcere criticii și pentru a eroda controlul și echilibrul democratic.

Noi, Greenpeace și Uniunea pentru Libertăți Civile din Europa, sugerăm în raportul nostru că instituțiile UE ar trebui să folosească opțiunile pe care le au la dispoziție pentru a restabili și promova spațiul civic și libertățile – astfel încât cetățenii se pot asigura că guvernele lor le răspund și lucrează pentru ei, atât în timpul pandemiei, cât și după această.

DESCARCĂ RAPORTUL COMPLET AICI