Democracy & Justice

Legea din Ungaria privind azilul și deportările a ajuns în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene

Comisia Europeană a decis să trimită Ungaria în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea legislației UE privind azilul și deportările. A fost de asemenea lansată și o procedură în fața executivului UE împotriva Legii Stop Soros.

by György Folk

Politicile privind migrația ale Guvernului din Ungaria vor fi analizate de către Curtea de Justiție a Uniunii după ce Comisia Europeană a anunțat joi că trimite statul maghiar în fața instanței pentru că normele sale privind azilul și deportarea nu respectă legislația UE.

Pe lângă aceasta, Comisia Europeană a trimis Guvernului de la Budapesta o scrisoare prin care anunță că a inițiat procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor (infringement) și cu privire la așa-numita Lege Stop Soros, o nouă lege maghiară care incriminează activitățile prin care sunt sprijinite cererile de azil și de ședere în țară și care limitează și mai mult dreptul de a solicita azil. Scrisoarea aceasta oficială reprezintă primul pas al procedurii prin care se poate ajunge la constatarea încălcării legislației UE. Autoritățile ungare au acum două luni să răspundă.

Toate acestea se întâmplă după ce în iunie, înainte de votul Parlamentului ungar privind Legea Stop Soros, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a cerut Guvernului Ungariei să nu adopte legislație fără a lua în considerare recomandările sale preliminare. În ciuda acestui fapt Guvernul ungar nu a așteptat recomandarea finală a Comisiei de la Veneția și a adoptat legea câteva zile mai târziu. Analiza Comisiei a venit ulterior, concluzionând că prevederile examinate încalcă dreptul la libertatea de asociere și exprimare și ar trebui abrogate.

Dezbaterile există de ani de zile

Normele din Ungaria privind azilul sunt monitorizate de Comisia Europeană din decembrie 2015, când a fost lansată inițial din Bruxelles procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. După discuții repetate dintre Comisia Juncker și Cuvernul lui Viktor Orbán, Comisia și-a trimis opinia motivată în decembrie 2017.

Răspunsurile Guvernului maghiar la această au făcut Comisia Europeană să concluzioneze că Guvernul nu a abordat majoritatea aspectelor pe care Comisia le identificase ca fiind problematice, așa că a decis să trimită statul maghiar în fața Curții de Justiție UE. Aceasta este ultima etapă a procedurii.

Aspectele problematice din legea privind azilul identificate de către UE:

  • Legea din Ungaria este incompatibilă cu legislația UE.
  • Sunt încălcate normele UE privind procedurile legate de azil prin faptul că Ungaria permite depunerea solicitărilor de azil doar în zonele de tranzit, unde accesul este permis unui număr limitat de persoane și după perioade excesive de așteptare.
  • Normele din Ungaria nu respectă limita maximă legală de 4 săptămâni în care cineva poate fi ținut într-un centru de tranzit.
  • Ungaria nu oferă acces efectiv la procedurile de azil și transportă regulat persoane înapoi în statele vecine, deși acestea își manifestă dorință de a solicita azil în statul maghiar.
  • Este ignorată Directiva UE privind condițiile de primire: Ungaria privează des de libertate solicitanți de azil în zonele sale de tranzit, pe perioade nedeterminate.
  • Este încălcată Directiva UE privind deportările: Ungaria nu emite întotdeauna individual decizii de deportare.

Problemele cu Legea Stop Soros:

  • Comisia Europeană este îngrijorată pentru că legea conține măsuri prin care se impun restricții asupra drepturilor omului pentru că îi poate fi interzis oricui, sub amenințarea cu urmărirea penală, să se apropie de zonele de tranzit de la frontierele Ungariei, unde se află solicitanții de azil.
  • Criminalizarea activităților prin care sunt sprijinite cererile de azil și de ședere implică sancțiuni precum arestul preventiv și închisoare de până la 1 an.
  • De asemenea, această lege restrânge în mod nejustificat exercitarea drepturilor la liberă circulație al cetățenilor UE.