Democracy & Justice

Polonia: ONG-urile critică puternic un proiect de lege privind transparența la nivelul instituțiilor publice

O coaliție formată din peste 20 de ONG-uri din Polonia prezintă principalele aspecte problematice conținute într-un nou proiect de lege privind transparența la nivelul instituțiilor publice.

by Polish Helsinki Foundation for Human Rights

Persistă confidențialitatea informațiilor de interes public

Proiectul de lege introduce încă o posibilitate de a restrânge dreptul de a avea acces la informații: un organism public poate refuza să divulge informații pe motiv că cererea a fost depusă „în mod persistent" și că acceptarea acesteia „ar împiedica grav funcționarea operațiunilor unei entități obligate să dezvăluie informații".

Vrei să afli informații de interes public? Plătește!

Proiectul de lege prevede posibilitatea de a condiționa accesul la informații de interes public de plata unei „taxe de pregătire" a acestora. Taxe pentru a avea acces la astfel de informații sunt prevăzute și în legislația în vigoare în Polonia în rpezent, însă neplata lor sau contestarea cuantumului taxei nu duce la refuzul accesului. Dacă noul proiect de lege intră în vigoare, neplata taxei va avea drept consecință lipsa accesului la aceste informații.

Toată lumea să prezinte declarații de avere!

Noul proiect de lege extinde categoriile de persoane care sunt obligate din punct de vedere legal să depună declarații de avere și solicită publicarea online a tuturor acestora, cu excepția celor care aparțin ofițerilor din cadrul serviciilor secrete. Această regulă s-ar aplica nu numai deputaților din Sejm și oficialilor administrației locale, ci și celor care supraveghează examenele de obținere a carnetului de conducere, ofițerilor de poliție municipali, personalului Inspectoratului Național al Muncii și Biroului Trezoreriei Statului, funcționarilor publici profesioniști și chiar și pompierilor și personalului de sprijin din cadrul Serviciului Național de Pompieri și Ambulanță.

Dreptul la viață privată nu este protejat în cadrul procedurilor administrative

Potrivit legii în vigoare în prezent, un organism administrativ poate refuza divulgarea de informații de interes public pe motiv că prin aceasta s-ar încălca dreptul cuiva la viață privată. Proiectul de lege propune ca acest motiv să nu mai poată fi invocat în legătură cu procedurile administrative. Potrivit acestuia, înregistrările din cadrul procedurilor administrative, în special cele legate de deciziile administrative, vor deveni informații de interes public, la care vor avea acces toți cei care doresc.

Mai puțină transparență și deschidere cu privire la procesul legislativ

Proiectul de lege nu introduce noi mecanisme pentru menținerea transparenței procesului de legiferare. Dimpotrivă, acesta impune standarde inferioare celor aplicabile în prezent. În ceea ce privește consultările publice, acesta repetă parțial conținutul rezoluției obligatorii privind lucrările Consiliului de Miniștri. Cu toate acestea, spre deosebire de rezoluție, nu prevede o limită de timp pentru prezentarea opiniilor sau plângerilor. Rezoluția Consiliului menționează în acest sens o perioadă de 14 zile, care poate fi redusă în circumstanțe extraordinare. Proiectul de lege nu prevede nicio limită de timp.

Legislație și lobby

Urmând pașii legii privind lobby-ul în vigoare în prezent, proiectul de lege prevede două forme de participare a cetățenilor la elaborarea legilor: lobby-ul și lobby-ul profesionist. Cu toate acestea, spre deosebire de actualele prevederi, proiectul impune obligații de divulgare pentru anumite entități, cum ar fi organizațiile, instituțiile sau persoanele interesate de procesul legislativ. Obligația nu este impusă și companiilor sau întreprinderilor. Omisiunea de a face o astfel de divulgare va constitui infracțiune și va anula dreptul de a prezenta opinii în cadrul procesului.

Whistleblowing: denaturarea conceptului cheie

Proiectul de lege atribuie statutul de whistleblower numai persoanelor care raportează posibile acte de corupție. De asemenea, statutul este acordat și înlăturat printr-o decizie arbitrară a unui procuror, ceea ce înseamnă că soarta unui whistleblower zace în mâinile unui procuror. Dacă un procuror refuză să îi acorde protecție, decizia sa nu poate fi contestată în nici un fel pe cale legală. Proiectul de lege nu prevede niciun fel de protecție pentru persoanele care raportează acte care nu sunt considerate infracțiuni, cum ar fi riscurile privind siguranță la locul de muncă, hărțuirea sau hărțuirea sexuală.

Procesul de creare a proiectului de lege privind transparența nu a fost transparent

Proiectul de lege a fost elaborat de coordonatorul serviciilor speciale și la acesta s-a lucrat luni de zile fără a fi făcute publice niciun fel de documente de politică. El nu a apărut niciodată pe lista oficială a lucrărilor legislative. Acesta a fost dezvăluit la 24 octombrie 2017, iar consultările publice au durat 6 zile lucrătoare. E posibil ca proiectul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018. Spre deosebire de ce s-a declarat oficial, consultările publice au fost superficiale, iluzorii și grăbite.