Cruzimea de care au dat dovadă oamenii în timpul celui de-al doilea război mondial a șocat guvernele lumii, care au decis atunci să creeze o serie de drepturi ale omului, drepturi de bază care să nu poată fi încălcate.
Acum însă vedem cum unele guverne încearcă să submineze nivelul de protecție care a permis noilor generații de europeni să se bucure de pace, prosperitate și libertate. Statul de drept, democrația și drepturile fundamentale se află din ce în ce mai des în pericol. Totul a început în Ungaria, a continuat în Spania, iar acum s-a ajuns în Polonia. În timp ce guvernele UE au promis să respecte aceste valori, Uniunea are competențe limitate în a le proteja.
Comisia Europeană a creat un cadru cu privire la statul de drept, care îi permite să investigheze și să facă recomandări statelor unde există probleme grave. Deși există mai multe țări unde sunt comise încălcări grave ale drepturilor, procedura prevăzută în acest cadru a fost folosită doar odată.
Pentru a se asigura că toate statele membre ale UE sunt tratate în același mod și pentru a preveni răspândirea încălcărilor drepturilor, Parlamentul European solicită Uniunii să verifice periodic toate statele membre. A devenit astfel probabil ca în vara anului 2016 Parlamentul European să adopte o rezoluție prin care să solicite Comisiei Europene să creeze un mecanism care să analizeze periodic, o dată la câțiva ani, situația cu privire la statul de drept, democrație și drepturi fundamentale din fiecare stat membru.
Din păcate, Comisia - care este instituția UE care are puterea de a propune legi - a spus Parlamentului European în nenumărate rânduri că nu susține această idee. Partenerii Platformei Europene pentru Libertăți au făcut o serie de recomandări cu privire la modul în care Parlamentul European ar putea promova și proteja valorile fundamentale ale UE prin intermediul propriilor competențe, fără a fi nevoie de propunerea de noi legi de către Comisie.
Parlamentul European ar putea să facă următoarele:
- Să se folosească de propriile competențe care îi sunt atribuite în temeiul Protocolului 1 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și în temeiul Regulamentului său de procedură pentru a crea o platformă de dialog înterparlamentar cu privire la drepturi, ca mecanism de protejare a valorilor fundamentale ale UE.
- În cadrul acestui dialog, Comitetul Parlamentului European pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) ar trebui să se întâlnească, o dată la doi ani, separat, cu comitetele omologe din cele 28 de parlamente naționale. Discuțiile purtate în cadrul acestor întâlniri ar trebui să se bazeze be sinteze ale constatărilor și recomandărilor făcute de mecanismele deja existente de monitorizare (din cadrul ONU, Consiliului Europei și Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE), precum și pe informații suplimentare relevante oferite de către societatea civilă.
- În cadrul acestui dialog, Comitetul LIBE ar trebui să facă recomandări comitetelor omologe de la nivel național, care ar trebui la rândul lor să își asume angajamentul de a pune o parte din aceste recomandări pe ordinea de zi a parlamentelor naționale și să trimită, o dată la doi ani, rapoarte către Comitetul LIBE cu privire la progresele realizate.
- În cadrul acestui dialog parlamentele naționale ar trebui și ele să poată face recomandări Comitetului LIBE în legătură cu ce se poate face pentru a se îmbunătăți situația la nivelul UE.
- Atunci când Comitetul LIBE identifică probleme comune la nivelul mai multor state membre, acesta ar trebui să abordeze situația luând următoarele măsuri: a). Rapoarte elaborate din proprie inițiativă; b) direcționarea de fonduri UE și asistență tehnică către abordarea acestor probleme; c) prioritizarea dezvoltării de indicatori cu privire la drepturile fundamentale pe aceste teme.
Mai multe detalii despre aceste recomandări puteți găsi în articolul intitulat „Cum poate Parlamentul European să protejeze valorile fundamentale ale UE: un dialog interparlamentar cu privire la drepturi”.
Consiliul UE – în cadrul căruia se întâlnesc miniștrii statelor membre pentru a lua decizii cu privire la legislația și la politicile UE - a luat o serie de măsuri minore în domeniul protejării drepturilor fundamentale ale UE prin crearea unui „dialog” anual între guvernele UE cu privire la statul de drept. În forma lor actuală însă, este foarte puțin probabil ca aceste discuții care au loc în fiecare an să contribuie cu adevărat la protejarea drepturilor fundamentale. Spre exemplu, în prezent guvernelor care participă al aceste întâlniri nu li se cere să aducă nici un fel de îmbunătățiri.
Partenerii Platformei Europene a Libertăților au făcut o serie de recomandări către UE cu privire la ce măsuri sunt necesare pentru a face mai eficient dialogul cu privire la statul de drept.
Conform acestora, guvernele naționale ar trebui, atunci când participă la întâlnirile organizate în cadrul Consiliului, să ia următoarele măsuri:
- Creșterea perioadei de timp disponibile pentru acest dialog și/sau luarea în considerare a creșterii eficienței dialogului prin împărțirea statelor membre în grupuri mai mici de discuții. În acest caz statele membre ar trebui împărțite în grupuri de discuții în mod aleatoriu.
- Alegerea unei teme pentru fiecare astfel de dialog și folosirea acestei oportunități pentru a identifica problemele cu care se confruntă statele membre în cadrul tematic în funcție de constatările mecanismelor deja existente de monitorizare (din cadrul ONU, Consiliului Europei și Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE), precum și a informațiilor suplimentare relevante oferite de societatea civilă. În cadrul acestor întâlniri ar trebui de asemenea evaluată funcționarea infrastructurii de la nivel național și modul în care aceasta contribuie la respectarea statului de drept în cadrul temei alese (sistemul judiciar, Instituțiile Naționale pentru Drepturile Omului, mass-media, societatea civilă).
- Organizarea unui seminar preparatoriu pentru acest dialog la care să participe organismele care alcătuiesc infrastructura națională și organismele regionale și internaționale din domeniul drepturilor omului.
- Luarea de măsuri pentru a se asigura un schimb veritabil de opinii prin încurajarea de întrebări din partea statelor membre, prin oferirea de exemple de bune practici și prin oferirea de recomandări.
- Facilitarea implementării recomandărilor prin stabilirea/identificarea unui fond pentru statul de drept prin care să se sprijine infrastructura cu privire la statul de drept și oferirea de asistență tehnică statelor membre, fiind de asemenea necesară solicitarea de rapoarte de la statele membre cu privire la implementarea recomandărilor.
Mai multe detalii despre aceste propuneri puteți citi în articolul intitulat „Dialogul cu privire la statul de drept: 5 idei pentru viitoarele președinții ale UE".
Guvernele europene trebuie să își respecte promisiunile de a respecta principiile statului de drept, democrația și drepturile fundamentale. Puteți contribui la aceasta scriindu-le membrilor Parlamentului și Guvernului din țara dumneavoastră pentru a le solicita să sprijine recomandările descrise mai sus.