În discursul dvs. și într-un interviu acordat recent, ați vorbit despre cum la momentul actual printre cele mai importante probleme se numără reducerea spațiului de lucru și presiunea pusă asupra libertății ONG-urilor. Cum ar arăta mecanismul de monitorizare despre care vorbeați și cum ați pune bazele unei astfel de inițiative?
Suntem într-o fază incipientă, nu se acordă încă suficientă atenție acestei probleme. Deoarece nu există un nivel asupra căruia s-a căzut de acord, un nivel de sensibilitate față de amenințările la care este supusă societatea civilă din UE. Accentul a fost pus, din punct de vedere istoric, în afara Uniunii și am lăsat situația din interior să se deterioreze fără să observăm. Acesta este doar începutul. În ceea ce privește planurile noastre, FRA va publica un raport în câteva luni, care va conține o serie de sugestii, una dintre care ar putea fi în legătură cu crearea unui observator pentru protecția societății civile. Această sugestie a rezultat dintr-o dezbatere care a avut loc cu câteva luni în urmă și a fost propusă în contextul în care nu există niciun loc unde să puteți merge pentru a obține toate informațiile legate de ce se întâmplă în statele membre. Este o idee bună. Trebuie însă să mai discutăm despre rolul nostru, să vedem dacă noi vom fi cei care îl creează sau dacă vom sprijini înființarea sa de către altcineva.
Credeți că există posibilitatea ca FRA să hotărască să se implice mai multe pentru a-și intensifica sprijinul pentru ONG-uri? Vreți să deveniți mai vocali în legătură cu acest subiect?
Absolut. FRA nu are doar responsabilitatea de a colabora îndeaproape cu societatea civilă, ci și de a-și asuma rolul adecvat în susținerea societății civile. Una dintre inițiativele pe care le-am luat recent este de a reforma modul în care societatea civilă colaborează cu agenția noastră. Am creat o așa-numită Platformă a drepturilor fundamentale, la care se poate asocia orice grup ale cărui scopuri sunt compatibile cu drepturile omului, iar aceasta constituie un spațiu în care putem nu doar să vorbim cu societatea civilă despre munca noastră, ci și să o ascultăm pentru a înțelege cum o putem ajuta mai eficient.
Societatea civilă susține funcționarea democrației și dacă permitem deteriorarea acesteia, impactul negativ va fi resimțit în legătură cu spiritul democratic din fiecare stat. Așa că subiectului trebuie să îi acordăm atenția pe care o merită.
Aveți ceva de declarat în legătură cu ce se întâmplă între ONG-uri și Guvernul Ungariei?
Împărtășesc opinia Comisiei Europene, a Organizației Națiunilor Unite și a Comisarului European pentru Drepturile Omului, care consideră că legea adoptată recent este problematică din punct de vedere al drepturilor omului. Există dificultăți legate de respectarea acesteia, atât în ceea ce privește dreptul internațional, cât și legislația Uniunii Europene, acestea trebuind abordate. Nu suntem singuri: împărtășim opinia mai multor organisme internaționale care activează în domeniul drepturilor omului.
Credeți că este valid argumentul Guvernului Ungariei potrivit căruia aceste ONG-uri trebuie să fie mai transparente și legea în cauză nu face decât să ofere Guvernului posibilitatea de a le supraveghea mai eficient?
Eu mă uit în primul rând nu la motivele din spatele unei acțiuni, ci la impactul acesteia. Observăm astfel în primul rând că această lege pare să restrângă drepturile omului într-o măsură care depășește limitele impuse de dreptul internațional, care solicită ca limitarea drepturilor fundamentale care trebuie să existe pentru buna funcționare a societății, precum libertatea de asociere, să se facă doar cu respectarea principiilor necesității și proporționalității. Experții internaționali sugerează că această lege merge mai departe decât ceea ce permit principiile necesității și proporționalității.
Există în ultimul timp o mulțime de discuții, în special în ONG-urile din Bruxelles, legate de necesitatea de a solicita sprijin direct mai bun din partea UE pentru organizațiile civile din cadrul Uniunii. Există scheme de sprijin pentru finanțarea ONG-urilor din țările terțe, însă în interiorul UE există anumite fonduri disponibile, posibilitatea aceasta nefiind însă explorată în mod corespunzător. V-a întrebat Comisia ceva cu privire la acest lucru sau intenționați să ridicați voi subiectul în cadrul discuțiilor care vor urma?
Am lucrat în consiliile mai multor ONG-uri și am avut într-adevăr această experiență bizară cu faptul că ONG-urile din cel mai bogate colțuri ale lumii sunt adesea cele mai sărace ONG-uri, deoarece nu au acces, de exemplu, la fondurile pentru dezvoltare care ar fi disponibile în multe țări terțe. Putem așadar avea un sector al societății civile foarte slab în unele state europene din cauza lipsei de acces la o finanțare sigură. Există o problemă aici și am efectuat o cercetare care va fi prezentată într-un raport pe care îl vom publica. Dar, după cum am spus, nu sunt un purtător de cuvânt al Comisiei; noi suntem independenți, însă discutăm cu ei și știm că sunt interesați. Până unde vor merge însă cu aceste gânduri trebuie întrebați chiar ei.
Punem presiuni asupra tuturor actorilor relevanți din Europa, inclusiv asupra Comisiei Europene, pentru a fi mai îndârjiți și a admite că există necesitatea de a sprijini societatea civilă.
Sunteți de acord că problemele cu care se confruntă organizațiile civile din statelor membre din vest sunt diferite de cele cu care se confruntă statele membre din est? Credeți că acestea pot fi abordate prin același cadru?
Nu sunt de acord cu tine. Analiza noastră a arătat că situația este într-adevăr diferită de la o țară la alta, însă nu în funcție de faptul dacă acestea sunt din est sau din vest. Ne întâlnim cu această sugestie tot timpul în munca noastră. Există o ipoteză a unei diviziuni dintre est și vest, însă când o testăm constatăm că nu este acolo – aceasta înseamnă de obicei că problemele sunt la fel de grave în vest, ca și în est, deși sunt poate mai puțin evidente. Astfel avem, spre exemplu, situații din țări ce ar fi considerate ca fiind din vest și unde vedem modificări ale legislației din domeniul fiscal care au un impact negativ asupra ONG-urilor, cum ar fi, de exemplu, scopul caritabil impus pentru scutirea de taxe. Există și reguli cu privire la lobby, care s-au dovedit a fi dificil de implementat pentru ONG-uri. Avem atacuri efectuate nu de stat, ci de indivizi care atacă fizic ONG-urile care se ocupă de cauze puțin populare. Acestea reprezintă comunitățile musulmane sau evreiești sau comunitatea LGBT și vedem că plângerile lor cu privire la atacuri nu sunt întotdeauna anchetate viguros de către polițiști. Există probleme în întreaga Europă. Eu evit, de obicei, să presupun, înainte să mi se dovedească, că există astfel de diferențee între est și vest.
În Ungaria, majoritatea mass-mediei este fie mass-media publică, fie aparține unor entități private cu legături puternice cu Guvernul. Aceasta conduce la o situație în care există foarte puține surse media independente, iar majoritatea oamenilor obțin informații zi de zi prin intermediul acestor surse. Credeți că FRA ar putea interveni în vreun fel în legătură cu acest subiect?
Libertatea presei este un subiect căruia Agenția îi acordă atenție deosebită- este absolut esențială pentru o societate care se dezvoltă, care respectă drepturile omului. Am publicat un raport cu privire la colocviul organizat de Comisie în noiembrie anul trecut în care, folosindu-ne de sursele noastre de cercetare din fiecare stat membru al UE, am prezentat natura amenințărilor care există la adresa libertății mass-media. Acestea includ totul, de la atacuri legate de jurnalism - jurnalistele sunt mult mai afectate decât bărbații, refuzul de a recunoaște natura jurnalistică a social media, și permiterea existenței „tendințelor". Este vorba despre probleme grave.Cu toții așteptăm să vedem ce va face Comisia în urma acestui colocviu. În ceea ce privește FRA, noi vom urmări ce se întâmplă în legătură cu toate aspectele legate de libertatea de exprimare și libertatea mass-mediei. Vom analiza spre exemplu, foarte curând, problema drepturilor omului și a algoritmilor, deoarece aceste tehnologii au implicații enorme, inclusiv pentru social media din mediul online. Acesta este un exemplu legat de activitățile pe care le desfășurăm pentru a ține pasul cu ce se întâmplă.