În fiecare an, pe 30 august, celebrăm Ziua Internațională a victimelor disparițiilor forțate. Anul acesta Rights International Spania (RIS) a emis, cu această ocazie, următoarea declarație:
De Ziua Internațională a victimelor disparițiilor forțate există puține motive pentru a sărbători în Spania. Guvernul spaniol datorează încă multe victimelor și familiilor acestora și e departe de a-și respecta obligațiile asumate la nivel internațional cu privire la disparițiile forțate.
Toți pașii și toate eforturile făcute de membrii familiilor victimelor disparițiilor forțate pentru a descoperi ce s-a întâmplat și unde sunt cei dragi lor și pentru a se bucura de dreptate și a obține despăgubiri nu au avut nici un efect. Autoritățile eșuează în continuare de la a lua măsuri care să garanteze respectarea de drepturi, cum ar fi, spre exemplu, înlăturarea obstacolelor juridice care nu permit exercitarea și psoibilitatea de a se bucura în practică de aceste drepturi.
Potrivit normelor de drept internațional, Guvernul spaniol (inclusiv corpul judiciar) este obligat să stabilească adevărul cu privire la încălcările drepturilor omului care au avut loc în timpul războiului civil spaniol și a dictaturii lui Franco; să ancheteze cu grijă și în mod eficient disparițiile forțate; să îi identifice și să îi pună pe cei vinovați sub urmărire penală și, acolo unde este cazul, să aplice sancțiuni care să țină seama de gravitatea extremă a infracțiunilor, precum și să ofere victimelor despăgubiri complete și integrale.
Autoritățile spaniole ar trebui să recunoască, de asemenea, o dată pentru totdeauna, natura continuă a dispariției forțate, precum și să clasifice o astfel de faptă ca infracțiune separată. Ar trebui să recunoască în mod explicit această faptă ca infracțiune internațională și să facă ajustări clare ținând cont de definiția din articolul 2 al Convenției internaționale care protejeaza toate persoanele în fața disparițiilor forțate. Recenta reformă a Codului Penal ignoră cererile prevăzute de standardele internaționale în acest domeniu.
Diferite mecanisme careactivează în domeniul protejării drepturilor omului i-au amintit Spaniei care sunt obligațiile sale, în special în ultimii ani, când atitudinea Guvernului spaniol a fost des criticată.
În mai 2015, Comitetul ONU împotriva torturii (CAT) i-a reamintit Guvernului spaniol că actele de tortură, inclusiv disparițiile forțate, nu pot fi fapte în legătură cu care să opereze prescripția sau amnistia. CAT a insistat asupra obligației Spaniei de a investiga în mod imparțial și temeinic aceste fapte, așa cum îi dictează obligațiile sale internaționale.
Comitetul pentru Drepturile Omului a fost ultimul organism al ONU care a reiterat în iulie 2015 dezaprobarea comunității internaționale cu privire la lipsa anchetelor cu privire la infracțiunile care au avut loc în timpul războiului civil și sub Franco, inclusiv cu privire la disparițiiile forțate. Comitetul a recomandat, de asemenea, abrogarea Legii privind amnistia.
În concluzie, este timpul ca Guvernul spaniol să își schimbe comportamentul prin care ignoră în mod continuu și deliberat drepturile victimelor disparițiilor forțate la dreptate, adevăr și despăgubiri.