Tech & Rights

#HumanRightsDay: Europa își închide porțile, însă europenii nu trebuie să renunțe la drepturile lor

De la atentatele de la Paris, europenii, conduși de frica de terorism și imigranți, au acordat prioritate securității în detrimentul statului de drept. Trebuie să avem însă grijă să nu renunțăm la drepturile noastre în timp ce ne ocupăm de securitate.

by György Folk
„Mijloacele de apărare împotriva pericolului străin au devenit, istoric, instrumentele tiraniei de acasă." - James Madison, al patrulea președinte al Statelor Unite ale Americii

Un sondaj realizat în Germania imediat după atentatele de la Paris a arătat că 9 din 10 cetățeni germani susțin luarea de măsuri suplimentare de către Guvern în vederea creșterii nivelului de securitate. Sondajul realizat de televiziunea ARD a arătat că 91% dintre germani sprijină „măsuri adecvate de securitate", cum ar fi prezența unui număr mai mare de polițiști și mai multe controale de securitate, cu doar 5% dintre aceștia manifestându-și temerea că astfel de măsuri le-ar putea amenința drepturile constituționale.

Între timp, în Belgia, înaltul nivel de alertă teroristă care a durat mai bine de o săptămână, cât a fost nevoie pentru urmărirea ultimului suspect care ar putea fi vinovat pentru atentatele de la Paris, a adus în lumina reflectoarelor N-VA, partenerii coaliției aflate la guvernare, care sunt anti-imigrație. Bart De Wever de la Noua Alianță Flamandă s-a concentrat în ultimele săptămâni pe necesitatea revizuirii structurilor centrale de putere.

„Acesta este ca un 11 septembrie al Europei ... va schimba opinia publică. Și la fel cum s-a întâmplat și în Statele Unite, veți vedea acum legi noi fiind adoptate în întreaga Europă", a declarat De Wever.

Frontul Național profită cel mai mult de pe urma atentatelor de la Paris

Cel mai recent semn al faptului că a început să se facă politică sub coordonarea sentimentelor de teamă, în detrimentul drepturilor omului și a libertăților, este pretinsa victorie a partidului de extremă dreapta Frontul Național (FN) din Franța, care a atins o cotă de 27,9% din voturi în primul tur al alegerilor regionale.

În Danemarca 53,1% dintre cetățeni au votat împotriva unei integrări mai profunde în UE, refuzând să se alăture politicilor UE din domeniul justiției și afacerilor interne.

Chiar și grupuri politice moderate, cum ar fi creștin-democrații din Germania, s-au folosit în ultimul timp de retorica anti-imigrație și privind securitatea.

Astăzi asistăm la renașterea debzaterilor cu privire la măsurile de supraveghere care învăluiseră Statele Unite ale Americii. Atât Franța, cât și Marea Britanie au anunțat recent că plănuiesc să adopte măsuri de supraveghere și alte măsuri menite a contracara terorismul pe propriile teritorii.

„Regimul de cote crește pericolul terorismului!"

Acum câteva luni Viktor Orbán din Ungaria stârnea dezbateri publice aprinse la nivel european prin decizia sa de a construi un gard de-a lungul frontierei de sud a țării sale. Acesta a lansat mai recent o campanie mass-media împotriva regimului de cote al UE legat de distribuirea solicitanților de azil pe întreg continentul.

Planul a fost criticat în Ungaria prin reclame care ocupă o pagină întreagă de ziar și printr-un spot difuzat la televizor. Pe lângă aceasta, Ungaria și Slovacia au depus o plângere în fața Curții Europene de Justiție împotriva acestui plan. Cehii se gândesc să se alăture plângerii, iar Polonia s-a mulțumit să anunțe că a decis pur și simplu să nu mai participe la planul de relocare.

Un website al Guvernului pe care se face campanie împotriva regimului de cote spune că Ungaria, cu o populație de 10 milioane de persoane, ar putea fi obligată să accepte până la 160.000 de oameni. În realitate însă, statul maghair ar trebui să accepte, conform planului UE, doar 1.294 de persoane din totalul de 160.000 care urmează a fi relocate.

Cel mai nepotrivit moment

Așa cum demonstrează toate cele menționate anterior, politicienii europeni nu s-au sfiit să profite de temerile cetățenilor și chiar și țările care au fost cele mai primitoare cu imigranții adoptă norme în materie de imigrație în strânsă conexiune cu norme privind noi măsuri de securitate. Se așteaptă ca reacția publică la atentate să aibă drept consecință creșterea nivelurilor de xenofobie și respingerea legilor existente cu privire la migrație și la refugiați, cu interesele naționale urmând a prevala în fața valorile europene comune.

În aceeași ordine de idei mai multe titluri din mass-media din statele membre au declarat că una dintre valorile cele mai palpabile ale UE, zona fără frontiere Schengen, este în pericol.

Pe lângă toate acestea, mai trebuie menționat că în prezent se discută despre colectarea de date cu privire la pasagerii care folosesc avionul, ceea ce le-ar da autorităților europene puteri și mai mari în legătură cu supravegherea în masă. În plus, noile reglementări ale Comisiei Europene privind accesul la arme se vor îndrepta cel mai probabil în aceeași direcție.

Trebuie să învățăm din trecut

Trebuie prin urmare ca germanii, francezii, italienii, ungurii și toți ceilalți europeni să se asigure că Uniunea Europeană și guvernele naționale nu repetă greșelile făcute de Statele Unite ale Americii după 11 septembrie și nu sfârșesc împlicate în războaie care nu sunt ale lor și în scandaluri legate de supravegherea maselor care amenință libertatea și drepturile omului.

Cu ocazia Zilei Drepturilor Omului, trebuie să spunem tare și clar că măsurile autoritare ilegale nu fac decât să favorizeze terorismul. Radicalismul prosperă în condiții de represiune și corupție, mai ales atunci când statul eșuează să intervină în mod adecvat.

De György Folk, Redactor Șef al Liberties.eu