Tech & Rights

Germania limitează drepturile solicitanților de azil - Partea III: conceptul țării sigure de origine

Noile norme din Germania înrăutățesc situația pentru persoanele care provin din așa-numitele țări de origine sigure - o denumire pe care mulți experți o consideră problematică.

by Adriana Kessler
Experts doubt that many of the "safe countries of origin" listed by Germany are actually safe for asylum seekers. (Image: Franz Ferdinand - Flickr/CC content)

Partea a treia din această serie de articole vorbește despre modul în care a fost modificat, prin noile norme adoptate în Germania, conceptul de „țară sigură de origine”, așa cum este acesta înțeles în statul german. Modificările au fost dur criticate de către societatea civilă.

Noua situație juridică

În Germania există o listă de țări pe care aceasta le consideră a fi țări „sigure” de origine. Lista a fost modificată recent, fiind adăugate pe ea state din care provin multe persoane care solicită azil în Germania. Lista conține acum opt țări printre care se numără Albania, Kosovo și Muntenegru, care au fost adăugate recent. Potrivit dreptului german, există o prezumție potrivit căreia solicitanții de azil din țările de origine „sigure" nu sunt persecutați. Cererile lor de azil sunt considerate a fi vădit neîntemeiate, cu excepția cazului în care persoana în cauză poate să demonstreze că fugea cu adevărat dintr-un stat unde era persecutată. Au fost de asemenea reduse pentru astfel de persoane și termenele în care pot fi contestate răspunsurile la cereri. O altă modificare constă în faptul că persoanele provenind din țări „sigure” de origine vor trebui să rămână permanent în centrele de primire și nu vor putea lucra.

Potrivit Guvernului federal, cererile depuse de persoane care provin din țări „sigure” de origine vor fi procesate în cadrul unei proceduri accelerate, deoarece cel mai probabil este că acele cazuri în care toate condițiile necesare pentru acordarea de azil, protecție ca refugiat sau alt tip de protecție subsidiară să fie respectate să fie izolate.

Perspectiva drepturilor omului

Din punctul de vedere al drepturilor fundamentale, noile norme sunt problematice din mai multe motive:

  • Experții se îndoiesc că țările desemnate ca fiind „sigure” sunt cu adevărat sigure. Spre exemplu studiile arată că minorităților, precum romii din Kosovo, li se refuză accesul la asistență medicală, la piața forței de muncă, la servicii sanitare și la educație. Multor copii li se interzice accesul în școli. Minorităților le sunt încălcate nu numai drepturile economice, sociale și culturale fundamentale; acestea sunt deseori amenințate și cu atacuri violente. Împreună toate acestea pot ajunge să constituie, potrivit dreptului refugiaților, persecuție.
  • Solicitanții de azil au dreptul de a avea acces la proceduri eficiente de azil, după cum se menționează, spre exemplu, în articolul 13 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO). Aceasta înseamnă că autoritățile naționale au obligația de a examina cu grijă și în mod independent fiecare solicitare de azil. Respectă oare prezumția menționată mai sus această prevedere de drept internațional?
  • Fiecare ființă umană are dreptul de a fi protejată împotriva discriminării: principiul nediscriminării este un principiu structural al drepturilor omului prevăzut în Constituția germană la articolul 3.3. Pentru a respecta demnitatea umană, trebuie să garantăm aceleași libertăți fiecărui individ. Normele create special pentru solicitanții de azil din țările de origine „sigure" de origine se aplică doar în funcție de originea acestora și prin aceasta constituie o încălcare a principiului nediscriminării.