Pe 15 mai a expirat termenul la care Guvernul Ungariei trebuia să ajungă la un acord cu privire la despăbubirile pe care le datorează unui număr de nouă culte religioase cărora a refuzat să le recunoască statutul legal. Termenul fusese deja prelungit cu șase luni față de cel oferit inițial. Cuantumul despăgubirilor va fi acum stabilit de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Mai multe culte religioase din Ungaria au fost private în mod arbitrar de statut juridic prin Legea cultelor adoptată în Ungaria în 2012. Nouă dintre aceste culte au depus, cu sprijinul Uniunii pentru Libertăți Civile din Ungaria (ULCU), plângeri în fața CEDO, susținând că le-a fost încălcată libertatea religioasă.
Acum aproximativ un an CEDO a dat câștig de cauză cultelor, hotărârea devenind finală în septembrie 2014, atunci când Curtea a respins recursul introdus de Guvern. Potrivit hotărârii CEDO, Guvernul ar fi trebuit să aibă la dispoziție un termen de șase luni pentru a ajunge la un acord cu cele nouă culte cu privire la despăgubirile pe care le datorează acestora.
Negocierile au decurs greu
Guvernul a prezentat însă prima ofertă de despăgubiri cu doar o săptămână înainte de expirarea acestui termen de șase luni. În aceste condiții, Curtea a decis să prelungească perioada de negocieri până la 15 mai.
Statul maghiar datorează despăgubiri cultelor pentru pagube materiale, daune morale, costuri procedurale și dobânzi. În ceea ce privește prejudiciul material, Ministerul Sănătății, care s-a ocupat de negocierile cu privire la despăgubiri în numele Guvernului, s-a folosit în calcularea cuantumului acestora de anumite tendințe legate de datele oferite de autoritățile fiscale și de modificările care au survenit în mediul juridic.
Despăgubirile oferite de Minister ar fi acoperit doar pierderile suferite de cult pentru că nu a mai primit câte 1% din impozitul pe venit, potrivit schemelor de contribuție puse la dispoziția contribuabililor. (În Ungaria, contribuabilii au posibilitatea de a dona 1% din impozitul pe venit către o anumită entitate, entitate care însă, pentru a fi eligibilă, trebuie să aibă statut juridic).
Nimic despre restabilirea statutului juridic
Oferta Guvernului cu privire la oferirea de despăgubiri care să acopere pagubele morale a fost calculată ținându-se cont de cinci factori: jurisprudența CEDO; perioada în care cultele reclamante își desfășuraseră activitatea; numărul de membri/ suportul/ statutul social al cultului; pașii făcuți de fiecare cult cu scopul de a reuși să desfășoare activități religioase și pașii făcuți cu scopul de a-și menține și revendica statutul juridic de cult.
Din ofertă a lipsit însă orice propunere cu privire la clarificarea statului juridic al cultelor. Acesta a fost momentul în care, ținând cont și de faptul că termenul de șase luni urma să se scurgă la o perioadă scurtă, trei dintre culte au decis să se retragă din negocieri și să lase Curtea Europeană să decidă.
În cursul negocierilor, Ministerul pentru Resurse Umane a declarat în mod neechivoc că are autorizație să discute doar chestiunile cu privire la despăgubiri, clarificările cu privire la statutul juridic al cultelor fiind o chestiune care cade în competența Parlamentului.
Ministerul a susținut această poziție bazându-se doar pe legislația națională și ignorând hotărârile Curții Constituționale din Ungaria și ale CEDO. Reprezentanții Ministerului au declarat că pentru a se rezolva orice problemă care ține de statutul juridic e nevoie de vot cu majoritate calificată din partea legiuitorului și că Ministerul de Justiție ar fi cel care ar trebui să propună eventuale modificări ale legislației. În timpul procesului de negociere, un reprezentant al Ministerului de Justiție a anunțat că Ministerul va prezenta un proiect de modificare a legislației în septembrie pentru a soluționa problema statutul juridic al cultelor.
Probleme greu de rezolvat
ULCU reamintește cititorilor că Legea cultelor religioase nu ar fi trebuit niciodată adoptată. Guvernul a pretins că este nevoie de ea pentru a scăpa de „bisericile-afacere”; acest scop însă ar fi putut fi atins prin mijloace mult mai puțin restrictive.
Atunci când Curtea Constituțională a declarat Legea maghiară privind cultele religioase neconstituțională, Guvernul a decis să nu implementeze hotărârea acesteia. În loc să abroge legea, Guvernul a decis să modifice Legea fundamentală (Constituția) pentru ca Legea cultelor să devină constituțională. De aceea ULCU vede Legea fundamentală drept o lege neconstituțională, dacă nu în formă, atunci în esență.
Acestea sunt motivele pentru care considerăm că o simplă modificare a Legii privind cultele nu ar rezolva, singură, problema statutului juridic; pentru aceasta ar fi nevoie și de eliminarea dispoziției ilegale din Legea fundamentală. Atâta timp cât cadrul legal nu este pe deplin restaurat, Ungaria va purta stigmatul de a nu respecta drepturile egale ale cetățenilor săi, libertatea religioasă și libertatea de asociere a acestora.