Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE a publicat astăzi un raport în care examinează restricțiile tot mai mari cu care se confruntă activiștii pro-drepturile omului și pro-democrație din Europa. Studiul reiterează concluziile raportului publicat în septembrie de Libertie, în care sunt identificate patru probleme principale cu care se confruntă grupurile și organizațiile din întreaga Uniune Europeană. În timp ce se poate afirma, din anumite punte de vedere, că situația cea mai proastă se manifestă în Ungaria și Polonia, aceste probleme se regăsesc în întreaga Europă. Prima problemă o constitue campaniile de persecuție și anchetele exagerate menite să discrediteze și să intimideze organizațiile neguvernamentale (ONG-uri). A doua problemă o constituie reducerea finanțării din fonduri publice și încercarea de a reduce finanțările de la filantropi, esențiale pentru grupurile independente de guverne. A treia problemă se referă la sarcinile birocratice excesive menite să-i țină ocupați pe activiști cu îndatoriri administrative, pentru a avea mai puțin timp sa-și facă treaba. O ultimă problemă e legată de situația în care guvernele au eliminat ONG-urile din procesele de elaborare a legilor și politicilor, deși înainte situația era diferită.
ONG-urile sunt înțelese greșit
Avem așadar o recunoaștere din partea unui organism UE cu privire la dificultățule cu care se confruntă ONG-urile. Nu este foarte clar însă ce va face în continuare Bruxelles-ul. Până acum Comisia Europeană și Parlamentul European au reacționat scurt doar când Ungaria a adoptat o lege anti-ONG în stil rusesc, în rest rămânând în mare parte dezinteresați de situația cu care se confruntă ONG-urile. Există membrii ai Parlamentului European care consideră chiar că ONG-urile care activează în domeniul protecției libertăților civile, statului de drept, standardelor democratice, protecției mediului și combaterii corupției sunt agenți ai stângii politice. Grupul PPE de centru-dreapta (cel mai mare bloc politic din Parlamentul European) a încercat deja de două ori să adopte rezoluții care ar putea bloca fondurile UE disponibile în prezent pentru astfel de organizații, încercând să prezinte aceste organizații ca amenințări la adresa procesului democratic.
Realitatea rămâne că ONG-urile care se ocupă de aceste subiecte sunt esențiale pentru buna funcționare a democrației. Aceasta în primul rând pentru că informează cetățenii cu privire la ceea ce fac politicienii și explică subiecte complexe din domeniul juridic și politic. Acest lucru permite publicului să urmărească și să participe în procesele democratice. În al doilea rând, ONG-urile activează în interes public, pentru a convinge guvernele să respecte standardele legale naționale, europene și internaționale existente privind corupția, protecția mediului, libertățile civile, statul de drept și democrația. Această activitate asigură respectarea voinței democratice a poporului în fața intereselor politice sau comerciale de pe termen scurt ale politicienilor.
Datorită rolului jucat de ONG-uri în protejarea acestor valori, acestea au fost atacate tot mai des în ultima vreme de politicieni cu tendințe autoritare. Măsurile prin care se încearcă oprirea ONG-urilor fac parte din eforturile tot mai des întâlnite ale politicienilor de extremă-dreapta de a închide gura criticilor, precum preluarea controlului asupra instanțelor judecătorești și limitarea libertății mass-media.
S-ar fi putut face recomandări mai drastice
Raportul Agenției face mai multe recomandări. Raportul susține suegstia din 2016 a Liberties ca UE să creeze un nou fond pentru sprijinirea ONG-urilor care activează în promovarea drepturilor, democrației și statului de drept. În prezent, UE sprijină ONG-urile din afara Uniunii în acest fel cu sute de milioane de euro. Pentru ONG-urile care activează în domeniul democrației în UE cea mai importantă sursă de finanțare este Guvernul Norvegiei. Fondurile sale salvează activiștii deocamdată, însă este jenant că Uniunea lasă un aliat să se ocupe de susținerea valorilor europene.
Din păcate, raportul nu include alte recomandări care ar putea contribui la îmbunătățirea situației. De exemplu, nu include alte două sugestii făcute recent de Liberties. Prima e ca UE să creeze un instrument juridic nou care să permită grupurilor hărțuite de guverne să se înregistreze la nivelul UE pentru a scăpa de restricțiile impuse de legislații de la nivel național. UE ar putea face acest lucru, la nivelul Comisiei existând propuneri în acest sens încă din anii 90, care au fost însă abandonate datorită lipsei de interes din partea guvernelor. O a doua sugestia a fost ca UE să numească o figură de nivel înalt responsabilă pentru urmărirea atacurilor împotriva ONG-urilor și inițierea de discuții, pe cale diplomatică, atunci când acestea apar. UE a creat deja organisme similare pentru a acoperi libertatea presei și incidentele cu privire la antisemitism și islamofobie.
Ce urmează după acest raport?
Comisia pare însă să continue să creadă că, deși problemele au fost identificate clar de un organism al UE, ar prefera sa solicite și alte studii înainte de a face ceva concret. Greșeala aceasta ar putea fi extrem de costisitoare. După cum am mai explicat și înainte, UE pare să întâmpine dificultăți majore în a găsi voința politică de a exercita presiuni asupra guvernelor, cum ar fi cele ale Ungariei și Poloniei, pentru a nu mai adopta sau a anula propuneri de legi prin care sunt amenințate independența instanțelor judecătorești și a media. Unul dintre motivele pe care aceste guverne au reușit să introducă aceste măsuri este pentru că au reușit să convingă numere mare de cetățeni că nu e chiar atât de rău să renunțe la drepturile lor. Dacă UE dorește cu adevărat ca europenii să înțeleagă cât de valoroase sunt drepturile omului, democrația și statul de drept și să împiedice guvernele retrograde, atunci trebuie să copieze politicile pe care le are față de țările din afara UE. Mai exact, UE ar trebui să protejeze și să finanțeze ONG-urile care promovează sprijinul public pentru valorile europene.