Tech & Rights

​FaceApp implică riscuri legate de dreptul la viață privată, nefiind însă unica aplicație cu astfel de probleme

FaceApp îți arată cum vei arăta la bătrânețe. Sună distractiv. Cine nu vrea să poată vedea viitorul? Să știi însă că pentru a te vedea cu riduri și păr alb îți pui la bătaie dreptul la viață privată.

by LibertiesEU

La începutul anului 2017 unor angajați dintr-un birouaș de pe o străduță din Sankt Petersburg li se întâmpla ceva extraordinar. Aplicația pe care tocmai o creaseră, FaceApp, începuse, peste noapte, să aibă un succes nebun. Creșterea popularității sale s-a datorat opțiunii de a modifica fața utilizatorilor, oferindu-le acestora posibilitatea de a vedea, prin simpla încărcare a unei poze, cum ar arăta, spre exemplu, cu un zâmbet, mai tineri sau cu machiaj; imaginea care rezulta era incredibil de realistică.

Presa din toată lumea a preluat știrea. Articole despre aplicație au apărut în toate publicațiile importante cu privire la inovațiile din tehnologie, precum și în publicațiile de masă de la nivel internațional. Peste puțin timp aplicația avea să aibă 80 de milioane de utilizatori. Dar, la fel cum se întâmpla și fotografiilor despre care vorbeam, succesul FaceApp a suferit o modificare imprevizibilă. Opțiunea care le permitea utilizatorilor să vadă cum ar arăta dacă ar fi de o altă etnie a stârnit o controversă puternică, atrăgând articole cu mesaje negative, urmate de tăcere. Numărul utilizatorilor a scăzut.

Până recent. FaceApp a redevenit virală datorită opțiunii care, folosindu-se de inteligența artificială, le permite utilizatorilor să vadă cum vor arăta la bătrânețe. Cine nu vrea să vadă viitorul? Și iată așa au reapărut articolele din presă, întorcându-se și utilizatorii. FaceApp a depășit recent Instagram și Whatsapp pe lista celor mai descărcate aplicații din Apple Store. Explozia în popularitate a generat așa numita Provocare FaceApp, care face ca toată lumea, de la vecini până la vedete de talie internațională, să ne spună cum vor arăta la bătrânețe.

Costurile ascunse ale unei priviri în viitor

Din păcate însă povestea merge mai departe, dincolo de jocuri și distracție. Utilizatorii acceptă (de multe ori fără să-și dea seama) un preț imens pentru asta, dând în schimb nu doar drepturile asupra imaginii care este modificată, ci și multe date cu caracter personal, cum ar fi istoricul navigării lor pe internet. Aceste informații sunt stocate pe serverele companiei atât în Statele Unite, cât și în Rusia. Conform termenilor extrem de largi de utilizare și a politicii de confidențialitate a companiei, FaceApp își păstrează dreptul de a face, practic, orice vrea cu fotografiile pe care le modifică și cu toate celelalte date pe care le colectează.

Majoritatea utilizatorilor aplicației nu știu că fotografia pe care o încărcă și o modifică nu este modificată direct pe dispozitivul lor. Este de fapt încărcată într-un cloud, moment de la care FaceApp capătă drept de proprietate asupra sa. Potrivit termenilor și condițiilor menționate mai sus, FaceApp are un drept de proprietate „perpetu, irevocabil, neexclusiv, la nivel global” asupra tuturor imaginilor încărcate, precum și libertatea de a le „utiliza, reproduce, modifica, adapta, publica [și] traduce” cum are chef.

Din punct de vedere tehnic nu există niciun motiv pentru a muta fotografia în cloud, singurul motiv fiind acela de a căpăta control asupra acesteia. Fotografiile ar putea fi cu siguranță procesate și direct pe dispozitivul utilizatorului. Yaroslav Goncharov, Directorul General al companiei, a declarat că motivul pentru care nu se face acest lucru este pentru a economisi consumul de date, adăugând că oricum majoritatea fotografiile sunt șterse din cloud în mai puțin de o lună de la încărcare. Nu există însă nicio modalitate de a verifica dacă acest lucru este adevărat.

FaceApp încalcă legislația UE

Toate acestea fac ca FaceApp să opereze în Europa la limita legii. Traducerea sau transmiterea de fotografii și date cu caracter personal, fără acordul clar al fiecărui utilizator în parte, încalcă Regulamentul general european privind protecția datelor cu carcter personal. La fel și mutarea datelor menționate în orice altă locație, fără autorizarea prealabilă a utilizatorului.

Într-un interviu acordat luna trecută pentru Washington Post, Goncharov a declarat că FaceApp nu distribuite și nu vinde date cu caracter personal către terți. Cu toate acestea, o analiză de urmărire făcută ulterior de ziar a constatat că datele FaceApp au ajuns la terți prin intermediul Facebook și Google, prin mecanisme folosite pentru reclame online. Potrivit politicii de confidențialitate a companiei, aceasta își menține, de asemenea, dreptul de a salva toate fotografiile și datele utilizatorului, chiar dacă utilizatorul le șterge.

Mulți țin să sublinieze că FaceApp nu face nimic neobișnuit cu datele pe care le colectează, termenii și condițiile sale de utilizare nefiind deloc unice în industria din care face parte. Însă răspunsul fondatorului său la întrebările legate de riscurile privind dreptul la viață privată au fost departe de a fi complete. Mai mult, sediul companiei e în Rusia, un loc aflat, de facto, sub controlul unui bărbat al cărui Guvern recoltează și manipulează în mod activ date de pe internet pentru a influența rezultatul alegerilor din alte state.

De asemenea, scuza potrivit căruia nu sunt singurii care fac aceasta nu ar trebui să ne intereseze. Controlul pe care îl au companiile de socializare și aplicațiile de pe internet asupra datelor noastre cu caracter personal, cantitatea datelor colectate, fără să ne dăm seama, fiind uriașă, reprezintă ceva ce ar fi trebuit oricum să ne îngrijoreze.Dacă dezbaterile cu privire la riscurile asupra vieții private create de FaceApp pot contribui la micșorarea controlului deținut în general asupra datelor noastre, nu mai contează cum au început ele. Oricum acestea sunt necesare și ar fi trebuit de mult inițiate.