Tech & Rights

ONU evaluează situația din Spania în domeniul drepturilor omului

Spania a fost implicată pentru a doua oară în Evaluarea Perioadică Universală (UPR), primind întrebări și recomandări cu privire la chestiuni importante legate de drepturile omului de la majoritatea statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite.

by Rights International Spain

Pe 21 ianuarie Spania s-a prezentat pentru a doua oară în față Consiliului pentru Drepturile Omului al Organizației Națiunilor Unite, cu ocazia Evaluării Periodice Universale (UPR), trebuind să răspundă la întrebări dificile cu privire la diferite aspecte legate de situația drepturilor omului din țară. Evaluarea Periodică Universală (UPR) este o procedură desfășurată de către Consiliul pentru Drepturile Omului în cadrul căreia fiecare stat răspunde, odată la patru ani, pentru situația din domeniul drepturilor omului de pe teritoriul său. În timpul evaluării, Consiliul poate adresa statului întrebări și poate emite recomandări. Statul evaluat poate accepta sau respinge recomandările, dar pentru recomandările pe care le acceptă trebui să trimită periodic rapoarte în legătură cu măsurile luate pentru a le pune în aplicare. Procedura UPR a fost înființată în anul 2005; aceasta este a doua oară când Spania este supusă evaluării (prima dată a fost în 2010). Rights International Spania a contribuit cu informații în urmă cu câteva luni în vederea acestui proces de evaluare.

Recomandările făcute pe cale orală în cadrul acestei sesiuni au fost transpuse într-un raport elaborat de către troică, formată din raportorii din Sierra Leon, Regatul Unit și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Mai jos puteți citi un rezumat al recomandărilor făcute pe cale orală și al răspunsurilor oferite de către delegația spaniolă cu privire la aspecte legate de activitatea Rights International Spania. Va trebui să așteptăm până în iunie pentru a afla care sunt recomandările pe care Spania le acceptă și care sunt cele pe care le respinge.

Deportările rapide din Ceuta și Melilla și legalizarea lor prin modificarea Legii privind siguranța publică: mai multe țări (printre care Israel, Suedia, Thailanda, Austria și Canada) și-au exprimat îngrijorarea cu privire la aceste practici, recomandând ca Spania să asigure respectarea dreptului de a avea acces la azil, a principiului conform căruia persoanele nu trebuie deportate în țările în care ar putea suferi încălcări grave ale drepturilor omului, precum și a celorlalte drepturi și garanții de care ar trebui să sebucure imigranții și pe care Spania este obligată să le respecte potrivit legislației internaționale din domeniul drepturilor omului. Reprezentantul Spaniei a răspuns la aceste observații declarând că „refuzul de a permite intrarea” are loc înainte ca imigranții să intre pe teritoriul Spaniei, iar legislația din domeniul imigranților se aplică doar în legătură cu acei imigranți care ajung pe teritoriul statului (în legătură cu acest răspuns ne întrebăm cum este posibil ca Spania să acționeze și să legifereze pe un teritoriu despre care pretinde că nu ar fi al său). În ceea ce privește modificarea legii, care ar legaliza aceste practici, reprezentantul a afirmat că modificarea se află în curs de dezbatere și că textul final al legii va respecta principiile dreptului internațional în domeniul drepturilor omului și drepturile refugiaților.

Discriminare pe criterii de etnie și rasă: Multe țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la nivele ridicate de rasism și xenofobie din Spania (printre care Brazilia, Egipt, Coasta de Fildeș și Iran). Au fost subliniate anumite lacune legislative importante, cum ar fi lipsa unei legi privind egalitatea care să acopere toate situațiile și lipsa unei legislații care să condamne direct discriminarea pe criterii etnice. S-a vorbit și despre lipsa de statistici care ar putea contribui la prevenirea discriminării și a profilării etnice și rasiale larg răspândite în rândul polițiștilor. Delegația spaniolă a prezentat o serie de măsuri care au fost luate în această materie în ultimii ani (Observatorul împotriva rasismului și xenofobiei, sondaje de opinie cu privire la imigrație și minorități etnice, procurori specializați în discriminare etc.). Nu au fost însă adresate măsurile specifice care au fost sugerate prin recomandări, cum ar fi eradicarea profilării rasiale sau îmbunătățirea reglementărilor anti-discriminare.

Cel de-al doilea Plan Național în domeniul drepturilor omului și mecanismele de implementare a recomandărilor internaționale privind drepturile omului: Pe parcursul sesiunii unele țări, cum ar fi Grecia și Indonezia, au atras atenția asupra necesității de a adopta în Spania, fără întârziere, un an doilea Plan în domeniul drepturilor omului (în legătură cu care actualul Guvern și-a luat un angajament la începutul mandatului). Alte țări, precum Portugalia și Paraguay , au recomandat să fie create niște mecanisme care să se ocupe de punerea în aplicare și de trimiterea de rapoarte în legătură cu procesul de punere în aplicare a recomandărilor privind drepturile omului făcute de organizațiile internaționale. Delegația spaniolă s-a abținut de la a face vreun comentariu cu privire la aceste recomandări.

Izolarea: Practica de a pune persoane în camere de izolare a atras atenția mai multor state; unele state au recomandat eliminarea acestei practici (țări precum Iranul și Republica Cehă). Reprezentantul spaniol a făcut trimitere la reforma în curs de desfășurare cu privire la Codul de Procedură Penală (care permite izolarea), la caracterul excepțional al acestei măsuri, precum și la supravegherea judiciară care se aplică în legătură cu persoanele aflate în acest regim. Nu s-a făcut însă niciun comentariu cu privire la posibilitatea eliminării acestei practici sau cu privire la recunoaștere unor garanții minime – cum ar fi printre altele, respectarea drepturilor fundamentale- pentru persoanele aflate în acest regim; astfel de măsuri ar fi necesare pentru a preveni tortura și abuzurile, iar adoptarea lor a fost solicitată în mod repetat de diverse entități internaționale care activează în domeniul drepturilor omului.

Tortura și alte abuzuri săvârșite asupra persoanelor private de libertate: State precum Irlanda, Olanda, Franța și Australia au comentat cu privire la lipsa de garanții pentru a asigura faptul că toate cazurile de tortură au parte de anchete, că victimele primesc despăgubiri și că impunitatea polițiștilor este evitată. Unele state au recomandat instituirea unor mecanisme pentru a supraveghea și controla activitățile poliției. Delegația spaniolă a preferat să tacă și în legătură cu acest subiect.

Justiția în perioade de tranziție și disparițiile forțate: Mai multe țări au menționat lipsa mecanismelor prin care să se garanteze justiție, adevăr și despăgubiri pentru victimele disparițiilor forțate și alte altor infracțiuni deosebit de grave comise în timpul războiului civil și al regimului Franco, precum și a mecanismelor prin care să se garanteze faptul că istoria nu se va repeta. Unele state (precum Elveția, Chile, Franța și Argentina), au atras atenția asupra necesității de a îndeplini recomandările ONU în această privință. Delegația spaniolă nu a făcut nici un comentariu cu privire la aceste aspecte; s-a limitat la a menționa că a fost inclusă în Codul Penal infracțiunea de dispariție forțată (aici trebuie să subliniem că definiția din Cod este insuficientă pentru a satisface cerințele Convenției ONU pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate).

Legea privind siguranța publică și restricțiile privind libertatea de exprimare și libertatea de întrunire: Au existat și state (printre care Cehia, Serbia, Chile, Costa Rica și Elveția) care au comentat cu privire la restricțiile impuse libertății de exprimare și libertății de întrunire pașnică cuprinse în Legea privind siguranța publică, lege care ete dezbătută în prezent în Senat. Unele dintre aceste state au făcut referire și la violența de care poliția a făcut uz în timpul demonstrațiilor și la necesitatea de a îmbunătăți cunoștințele din domeniul drepturilor omului ale acestor ofițeri, care sunt până la urmă funcționari publici. În ciuda insistenței statelor participante, delegația spaniolă nu a făcut nici un comentariu cu privire la acest subiect.

Drepturile sexuale și reproductive: State precum Elveția și Slovenia au ținut să felicite Spania pentru retragerea propunerilor de lege prin care se dorea să se introducă restricții care ar fi împiedicat multe femei să mai aibă acces la avort legal în condiții de siguranță. În același timp Slovenia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că puțini tineri folosesc mijloace contraceptive, recomandând ca educația sexuală să fie inclusă în sistemul de învățământ. Delegația spaniolă a ales să nu facă nici un comentariu cu privire la acest subiect.