Monitorul European pentru Închisori(EPO) a organizat o conferință la Bruxelles, pe 12 ianuarie, pentru a se adresa Comisiei Europene și reprezentaților mai multor sisteme penitenciare, cu privire la situația drepturilor deținuților în UE. EPO, care este susținut de Comisia Europeană, este format din organizații implicate în protecția drepturilor deținuților din următoarele țări europene: Italia, Franța, Grecia, Letonia, Polonia, Portugalia, Spania și Regatul Unit.
Alessio Scandurra, care lucrează cu asociația italiană Antigone și coordonează Monitorul European pentru Închisori, a deschis reuniunea cu o retrospectivă a activității EPO de la lansare, din 2001, până în prezent. Comisia Europeană, reprezentată de Jesca Beneder, a subliniat interesul pe care îl are atât pentru informații calitative despre penitenciare, cât și pentru cele cantitative, informații pe care EPO le-a adunat în ultimii doi ani. Organizația a sistematizat toate instrumentele normative adoptate de Uniunea Europeană cu privire la politici penale și condiții de detenție.
Mauro Palma, președintele Consiliului de Cooperare în Materie Penală al Consiliului Europei și noul șef-adjunct al administrației penitenciarelor din Italia, a subliniat rolul preventiv al organelor de monitorizare cu privire la tortură și tratamente degradante . Acest rol, a spus el, merge dincolo de simpla analiza cognitivă a fenomenului. Dl. Palma, fostul președinte al Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, și-a exprimat dorința ca EPO să se mărească astfel încât toate țările UE să fie implicate în procesul de monitorizare. În noul său rol la conducerea sistemului penitenciar italian, el și-a propus să adopte unele dintre măsurile sugerate de EPO. Administrația Natională a Penitencioarelor din Italia a fost de asemenea reprezentată de Roberta Palmisano, șefa biroului de studii cu privire la penitenciare din cadrul Ministerului Justiției. Ea a explicat noile tendințe ale politicilor italiene cu privire la detenție în materie de educație, reabilitare socială și condiții de detenție.
Membrii EPO, având în vedere atât situația din fiecare țară în parte, cât și o perspectivă comparativă, au subliniat principalele probleme cu care se confruntă sistemele penitenciare europene și lipsa de conformitate cu standardele europene. Reprezentanții celor opt țări partenere s-au axat pe cele mai recente evenimente din sistemele penitenciare din tările lor, subliniind părțile pozitive și negative ale actualului sistem. Principalele aspecte avute în vedere de EPO au fost sănătatea, educația, oportunitățile de încadrare pe piața muncii, securitatea și siguranță, acțiunile de promovare a sistemelor de reabilitare și centrele de detenție pentru minori. Au fost prezentate și o serie de practici pozitive implementate în anumite țări, în speranța că acestea vor fi extinse și acolo unde nu există.
Vizite private
În Anglia și Țara Galilor, de exemplu, dezvoltarea unui sistem democratic în interiorul penitenciarelor, bazat pe reprezentativitate, a fost benefic pentru deținuți, personal și societate în general. Administratorii penitenciarelor din întreaga UE ar trebui să fie încurajați să se angajeze în abordări similare. Polonia a demonstrat, de asemenea, printr-o garanție concretă a dreptului la vot pentru deținuți, că a permite deținuților aceleași drepturi democratice ca și celorlalți cetățeni acționează ca un simbol al cetățeniei și participării sociale fără a periclita securitatea. Mai mult decât atât, deoarece majoritatea deținuților provin din comunitățile cele mai defavorizate din UE și mulți sunt rezidenți în închisori aflate departe de familie și prieteni, menținerea relațiilor vitale poate fi dificilă, deoarece vizitele pot fi foarte costisitoare pentru familiile cu venituri reduse.
Acoperirea costurilor de călătorie pentru familie și prieteni care beneficază de asistență socială ar trebui să fie o practică standard în întreaga UE, după cum o demonstrează schema de vizite la penitenciar asistate din Marea Britanie. O altă problemă crucială este intimitate în timpul vizitelor. Când membrii familiei vizitează prizonieri, posibilitatea de intimitate și de a întreține relații sexuale sunt extrem de importante. O cercetare cu privire la camerele de vizită din Franța arată că acestea contribuie la consolidarea legăturilor familiale, fără a compromite securitatea. Cercetarea indică, de asemenea, faptul că tensiunea în închisoare este redusă dacă deținuților li se permite să aibă vizite private. Sistemul francez de vizite familiale ar trebui să fie implementat în fiecare țară a UE, inclusiv în centrele universitare carcerale din Italia, la fel ca și utilizarea tehnologiilor digitale pentru menținerea contactului între deținuți și familii (tehnologia necesară este ieftină și sigură, după cum o demonstrează un program scoțian de „vizite video").
Jamie Bennett,directorul penitenciarului Grendon din Buckinghamshire, a reprezentat instituțiile penitenciare din Anglia și Țara Galilor. El a descris modelul Grendon, un model unic in Europa, instituit la începutul anilor 1960 și bazat în întregime pe auto-gestionarea deținuților și pe securitate dinamică.
La conferință au participat membri ai mai multor organizații europene implicate în protecția drepturilor omului (printre care Fair Trials International și Harm Reduction International), care au vorbit despre interesul pe care atât autoritățile naționale și supranaționale, cât și societatea civilă îl au față de crearea unui organism independent de monitorizare a condițiilor de detenție din Europa, care ar trebui să fie extins și trasnformat într-o instituție cu caracter permanent.