Membrii Parlamentului European solicită Comisiei să vină imediat cu alternative la Safe Harbour, după una dintre hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene. Aceștia trag semnalul de alarmă și în legătură cu legislația din domeniul supravegherii în masă din mai multe state membre ale Uniunii Europene.
Claude Moraes, președintele Comisiei pentru libertăți civile și raportor pentru supravegherea în masă, a declarat:
„Ancheta Parlamentului European cu privire la dezvăluirile făcute de Edward Snowden în domeniul supravegherii electronice în masă a fost cea mai completă anchetă desfășurată până acum. Raportul a solicitat încetarea imediată a practicilor nediscriminatorii de supraveghere în masă desfășurate de către serviciile de informații, atât în UE cât și SUA, vorbind de asemenea și despre necesitatea de a crea un plan de acțiune în domeniu. În urma acestei anchete, a devenit evident că ceva a mers prost ]n modul în care au acționat serviciile de informații și alți actori. Eforturi trebuie depuse în continuare pentru a asigura faptul că libertățile civile sunt apărate și pe internet”.
Rezoluția face bilanțul măsurilor (sau lipsei acestora) luate de către Comisia Europeană, alte instituții ale UE și statele membre pentru a implementa recomandările făcute de Parlament în rezoluția sa de la 12 martie 2014 cu privire la supravegherea în masă prin mijloace electronice a cetățenilor UE.
Un Safe Harbor mai sigur
Parlamentul European a salutat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de la 6 octombrie, din cazul Schrems, prin care a fost invalidată decizia Comisiei potrivit căreia Safe Horbour ar oferi suficientă protecția datelor cetățenilor UE în cazul transferului acestora către Statele Unite, hotărâre care a dat dreptate Parlamentului care și-a manifestat mult timp îngrijorarea cu privire la acordul în cauză. Potrvit membrilor Parlamentului Europen, Comisia trebuie acum să ia de îndată măsurile necesare „pentru a asigura un nivel eficient de protecție" echivalent cu protecția asigurată în cadrul UE.
Membrii Parlamentului și-au manifestat de asemenea indignarea față de faptul că Parlamentul nu a primit nici un feedback oficial din partea Comisiei privind punerea în aplicare a celor 13 recomandări referitoarea la crearea unui Safe Harbour mai sigur, subliniind de asemenea că „acum este urgent să vedem Comisia prezentând o actualizare completă cu privire la negocierile de până acum, precum și cu privire la impactul hotărârii asupra negocierilor care urmează”.
Aceștia invită de asemenea Comisia să reflecteze „imediat" cu privire la posibilele alternative la Safe Harbour și cu privire la „impactul hotărârii" asupra oricăror alte instrumente folosite pentru transferul de date cu caracter personal în Statele Unite și să raporteze cu privire la acestea până la sfârșitul anului 2015.
Dacă nu va lua măsuri, Comisia va trebui să suporte consecințele
Membrii Parlamentului European consideră că reacția Comisiei la rezoluția din 2014 a Parlamentului a fost „până acum foarte inadecvată", având în vedere nivelul dezvăluirilor din domeniul supravegherii în masă. Potrivit acestora, „drepturile fundamentale ale cetățenilor UE rămâne în pericol" și `prea puțin a fost făcut pentru a asigura protecția deplină a acestora".
Parlamentul solicită Comisiei „să acționeze cu privire la recomandările efectuate în rezoluție până în decembrie 2015 cel târziu", rezervându-și „dreptul de a formula o acțiune în constatarea abținerii de a acționa sau de a plasa anumite resurse bugetare împotriva Comisie până când toate recomandările vor fi abordate în mod corespunzător”.
Îngrijorare cu privire la mai multe state membre ale UE
Parlamentul și-a manifestat îngrijorarea față de „unele dintre cele mai recente legi din unele state membre care extind puterile de supraveghere ale serviciilor de informații”, astfel de state incluzând Franța, Regatul Unit și Țările de Jos. Parlamentul este de asemenea îngrijorat și față de dezvăluirile cu privire la supravegherea în masă a telecomunicațiilor și a traficului de pe Internet în interiorul UE desfășurată de către serviciul extern de informații al Germaniei, în colaborare cu Agenția SUA de Securitate Națională (NSA).
În ceea ce privește SUA, Parlamentul salută recentele decizii legislative și judiciare prin care a fost limitată supravegherea în masă desfășurată de către NSA, măsurile incluzând adoptarea legii privind libertatea și hotărârea unei Curți de Apel americane cu privire la programul NSA de colectare de înregistrări ale convorbirilor telefonice. Partea negativă constă însă în faptul că „aceste decizii se concentrează în principal pe persoane din SUA, în timp ce pentru cetățenii UE aituația rămâne aceeași”.
Protecția celor care fac dezvăluiri (whistleblowers)
Parlamentul și-a maniefstat regretul față de decizia Comisiei de a nu răspunde solicitării sale de a efectua un studiu privind un „Programul european pentru protecția whistleblower-ilor", invitând Comisia să răspundă cu privire la aceasta până la sfârșitul anului 2016 cel târziu.
În cadrul rezoluției Parlamentului se solicită de asemenea crearea unei strategii europene pentru independență IT care să sporească securitatea IT la nivelul UE și asigurarea dreptului la viață privată. Parlamentul solicită de asemenea necesitatea de a asigura un control democratic asupra activităților serviciilor de informații și de a a reconstrui relațiile de încredere față de SUA.