Coerența politică nu pare să se numere printre punctele forte ale politicienilor UE, atunci când vine vorba despre transpunerea valorilor de la nivel teoretic în realitate. Parlamentarii UE care vin din partidul de guvernământ Fidesz din Ungaria s-au numărat printre cei 456 de parlamentari europeni care au aprobat rezoluția privind situația drepturilor omului în UE în 2015.
UE trebuie să „ofere un exemplu"
Textul solicită explicit statelor membre să „se abțină de la instigarea la ură și teamă în rândul cetățenilor, față de migranți și solicitanți de azil, pentru câștig politic". Aceasta după ce Guvernul ungar a cheltuit aproape 44,7 milioane de euro pentru o campanie de promovare a urii față de imigranți, umplând Ungaria cu panouri xenofobe în perioada premergătoare referendumului legat de cotele pentru imigranți.
Ungaria nu e însă singurul Guvern UE care acționează regulat împotriva valorilor democratice comune ale UE.
„Uniunea Europeană nu ar trebui să se ocupe doar de problemele sociale, economice și juridice. UE ar trebui, de asemenea, să abordeze problema drepturilor fundamentale și ar trebui să fie un exemplu", a declarat raportorul József Nagy (PPE, Slovacia).
Parlamentarii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „creșterea nivelului de discurs care instigă la ură din cadrul unor instituții, partide politice și entități mass-media" și se așteaptă ca Uniunea Europeană să ofere un exemplu împotriva discursului care instigă la ură.
Campanii pozitive de informare
Documentul cere Guvernelor să prevină radicalizarea și extremismul violent și să dezvolte campanii de informare pozitive pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă integrarea într-un alt mod, bazat pe „valorile europene, toleranță și un sentiment de comunitate, fără stigmatizare".
Printre sugestiile concrete, documentul juridic neobligatoriu propune următoarele aspecte:
- Citând un raport al Europol, potrivit căruia anul trecut în UE au dispărut cel puțin 10.000 de copii refugiați și imigranți care călătoreau neînsoțiți, textul cere statelor să înregistreze și să identifice copiii într-un mod prietenos pentru copii, pentru a le preveni dispariția.
- O solicitare adresată Europol și Eurojust în vederea alocării de resurse adecvate pentru identificarea victimelor, combaterea rețelelor de agresori și îmbunătățirea lucrului cu materiale referitoare la abuzuri asupra copilului, atunci când este vorba de protecția copiilor pe Internet împotriva exploatării sexuale, pornografiei infantile sau hărțuirii.
- Într-o notă separată, rezoluția solicită o protecție mai activă a persoanelor LGBTI, subliniind faptul că drepturile fundamentale ale acestora sunt adesea încălcate în mai multe state UE.
- Când vine vorba de eficiența procesului de politici, raportul reiterează solicitarea Parlamentului UE din octombrie 2016 de a crea un mecanism UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, pentru a monitoriza, anual, situația acestor principii în statele membre UE.
- Parlamentul UE a solicitat de asemenea o dezbatere aprofundată cu privire la sarcinile și activitățile Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale, încercând astfel să sublinieze importanța activității acesteia în furnizarea de expertiză instituțiilor UE și statelor membre ale UE cu privire la libertățile și drepturile cetățenilor europeni.
- Raportul critică guvernele naționale pentru lipsa lor de acțiune atunci când vine vorba de protejarea comunităților de romi, declarație formulată în baza concluziilor devastatoare ale unui raport aferent efectuat de către Agenția UE pentru Drepturi Fundamentale.
Raportul poate fi citit, în întregime, aici.