Tech & Rights

Azerbaidjanul, care deține președinția Consiliului Europei, a fost condamnat pentru încălcarea drepturilor omului

Azerbaidjanul, care deține în prezent președinția Consiliului Europei, perseverează în încălcarea drepturilor omului. Luna trecută, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat guvernul pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale unui deținut po

by Polish Helsinki Foundation for Human Rights

La sfârșitul lunii mai, Azerbaidjan a preluat președinția Consiliului Europei, pe care o va deține pentru următoarele șase luni. Din păcate însă, țara are o reputație proastă în ceea ce privește implementarea standardelor internaționale de protecție a drepturilor omului și respectarea principiilor democratice. ONG-urile din Baku estimează că în Azerbaidjan există, în prezent, mai mult de o sută de deținuți politici. La 22 mai, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre în cazul unuia dintre acești prizonieri, Ilgar Mammadov, liderul mișcării de opoziție "REAL".

Mammadov plănuia să candideze la alegerile prezidențiale programate pentru noiembrie 2013. În ianuarie 2013 însă au izbucnit o serie de revolte în Ismailia, un oraș situat la nord de Baku. Oamenii au distrus mai multe clădiri și alte bunuri aflate în proprietatea unor politicieni proeminenți și a autorităților locale, dând foc mai multora dintre acestea (spre exemplu, un hotel local a ars până în temelii). Potrivit mass-media, motivul din spatele izbucnirii rapide a acestor evenimente a fost un accident de mașină cauzat de fiul Ministrului Muncii. Mammadov s-a dus în Ismailia și a scris pe blogul său despre ceea ce a văzut, spunând că oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva corupției și nepotismului. A făcut referire, de asemenea, și la informațiile postate de către Ministerul Culturii și Turismului pe site-ul lor oficial, conform cărora hotelul care a ars aparținuse la un moment dat fiului Ministrului Muncii. Acest articol de pe blog a atras rapid atenția mass-media; între timp, informațiile despre hotel au dispărut de pe site-ul Ministerului la mai puțin de o oră după publicare.

Pe 29 ianuarie 2013, într-un comunicat oficial de presă, Ministerul de Interne și Biroul Procurorului General au susținut că Mammadov a acționat cu scopul de a cauza instabilitate politică și socială în țară, și că această "activitate ilicită" ar trebui să facă obiectul unei anchete. Prin urmare, Mammadov a fost luat la poliție și interogat de procurori pentru a se stabili nivelul său de implicare în revoltele la care s-a făcut referire mai sus. În timpul procesului, doi martori, cetățeni din Ismailia, au spus că Mammadov i-a convins să arunce cu pietre în poliție. El a respins aceste acuzații, susținând că s-au falsificat dovezi. În februarie 2013, el a fost arestat și acuzat că a organizat revolte și a participat activ la acestea. Două luni mai târziu aceste acuzații au fost modificate, transformându-se în exercitare de violență împotriva unui ofițer de poliție, a cărui sănătate sau viață a fost pusă în pericol. În toamna anului 2013, Mammadov a fost șters de către comisia electorală de pe lista candidaților pentru alegerile prezidențiale, pe motiv că semnăturile de pe listele sale electorale ar fi fost falsificate. În martie 2014, Mammadov a fost condamnat la șapte ani de închisoare. El a depus un apel la această hotărâre, apel la care nu s-a primit încă un răspuns.

În aceste condiții, Mammadov a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținând că i-a fost încălcat dreptul la libertate și securitate (articolul 5 al Convenției), deoarece a fost arestat fără nici o justificare. El a considerat, de asemenea, că i-a fost încălcat și dreptul prevăzut în articolul 6 §2 din Convenție (prezumția de nevinovăție) prin comunicatul de presă al Ministerului de Interne și al Biroului Procurorului General prin care s-a pretins ca Mammadov a acționat cu scopul de a iniția revolte. Făcând referire la articolul 18, acesta a adăugat că detenția sa a fost motivată politic, având drept obiectiv nimic mai mult decât înlăturarea sa din lupta pentru președinția țării.

Curtea a fost de acord cu Mammadov, considerând că acestuia i-au fost încălcate toate drepturile la care a făcut referire. Curtea a subliniat că Mammadov este un politician aflat în opoziție, care a criticat în mod deschis guvernul pe perioada dinaintea alegerilor; a subliniat și că acesta a mers în Ismailia doar după ce revoltele au izbucnit și după ce cele mai grave stricăciuni fuseseră deja făcute, ceea ce exclude implicarea lui în organizarea lor; a subliniat că instanțele inferioare nu au făcut nici un efort pentru a verifica veridicitatea spuselor lui Mammadov sau pentru a aduna probe pentru a-i dovedi vinovăția și că instanța de condamnare a adoptat pur și simplu argumentele procurorului în decizia pe care a luat-o. De asemenea, CEDO a considerat că acel comunicat de presă prin care s-a susținut vina lui Mammadov a fost o încălcare clară a prezumției de nevinovăție. Curtea a mai spus că acțiunile întreprinse de guvernul Azerbaidjanului au fost cu siguranță concepute pentru a-l reduce la tăcere și amenința pe Mammadov în perioada premergătoare alegerilor. Prin urmare, detenția sa a constituit o încălcare a articolului 18 din Convenție, coroborat cu articolul 5. Guvernul din Azerbaidjan a fost obligat și să plătească 20.000 de euro despăgubiri lui Mammadov.

Aniversarea primelor alegeri democratice din Polonia reprezintă o ocazie bună pentru a vorbi despre acest caz. Există țări care fac parte din Consiliul Europei și care au nevoie de sprijinul nostru și de presiune internațională pentru a deveni cu adevărat democratice. Chiar dacă Azerbaidjan, care deține acum președinția Consiliului, ar trebui să fie un exemplu pentru celelalte state, doar în această săptămână doi activiști au fost condamnați la închisoare, pentru 3, respectiv pentru 5 ani.