În Țările de Jos, minoritățile etnice sunt supuse controalelor efectuate de către poliție mai des decât cetățenii olandezi de culoare albă. Aceasta constituie o formă de discriminare și o încălcare a drepturilor omului, putând avea drept consecință creșterea numărului de persoane vulnerabile radicalizării.
La 26 ianuarie în Camera Reprezentanților din Olanda a avut loc cel de-al treilea Dialog privind Drepturile Omului, acesta având drept subiect profilarea etnică. Paul van Musscher, șeful poliției de la Haga, a recunoscut în timpul dialogului că profilarea etnică e o problemă în Țările de Jos și poate contribui la radicalizare.
Formularul cu privire la legitimări
Ofițeri de poliție, politicieni și experți din străinătate au prezentat exemple de combatere eficientă a profilării etnice. Unul dintre exemple, care s-a dovedit a fi eficient în mai multe state europene, este formularul cu privire la legitimări, formular care detaliază incidentul și conține detalii cu privire la conversația dintre polițiști și persoana legitimată.
Acesta s-a dovedit a fi eficient în combaterea profilării etnice și creșterea eficacității poliției în state precum Marea Britanie și Spania.
Faptul că politicienii conservatori din Marea Britaniei au discutat despre combaterea profilării etnice este un lucru oarecum surprinzător, însă de lăudat. Aceștia s-au alăturat unui dialog despre practici de combatere a acestui fenomen, unul dintre exemplele discutate fiind, de asemenea, acest formular.
„Problema celor în albastru”
În prezentarea avută în cadrul Dialogului privind Drepturile Omului, Dr. Sinan Cankaya de la Vrije Universiteit a arătat că profilarea etnică nu este eficientă. Poliția ar trebui să oprească oameni pe baza comportamentelor acestora și a suspiciunii rezonabile, nu pe baza înfățișării lor sau a prejudecăților.
Cercetarea efectuată de acesta a arătat că, atunci când resursele poliției, care sunt oricum limitate, sunt folosite pentru profilare etnică, acestea sunt irosite pentru că nu au drept consecință identificarea infractorilor. Aceasta înseamnă că banii contribuabililor sunt aruncați în vânt. Profilarea etnică și legitimarea cetățenilor fără motiv are drept consecință și crearea unei relații tensionate între polițiști și membrii minorităților etnice.
Eforturile de a face ca membrii forțelor de ordine din Olanda să prvină din grupuri etnice diverse au eșuat. (Imagine: Ofițeri de poliție - Flickr Content/ CC)
Indiferent dacă aceste rezultate ale cercetării sunt reale sau închipuite, ce știm sigur e că profilarea etnică are un impact uriaș. Polițiștii olandezi sunt curajoși și recunosc că există o problemă. De asemenea, reacțiile care există în societate devin tot mai puternice, ceea ce înseamnă că trebuie să se acționeze. Diversitatea trebuie apreciată și trebuie să înțelegem că etnia nu spune nimic despre posibilul comportament infracțional al vreunui cetățean.
Profilarea etnică nu este o problemă a albilor și nu e cauzată de polițiștii albi: aceasta e mai mult o problemă a celor în albastru. Mecanismele de funcționare și cultura din cadrul forțelor de poliție conduc la perpetuarea acestei practici. Rasismul este un rezultat, putând fi neintenționat sau inconștient.
Olandezii încearcă să își facă forțele de ordine cât mai diverse din punct de vedere al originii etnice încă din anii 70. Deseori însă ofițerii de poliție de origine marocană sau turcă părăsesc forțele de ordine devreme, dezamăgiți.
Profilarea etnică și radicalizarea
Paul van Musscher a recunoscut în cadrul Dialogului privind Drepturile Omului că profilarea etnică reprezintă o problemă în Țările de Jos și că toate cazurile și sentimentele cauzate de profilare etnică pot contribui la radicalizare.
La fel ca oricine altcineva din societate, și polițiștii au prejudecăți. De aceea este important ca despre acest subiect să se discute deschis.
Van Musscher a subliniat faptul că polițiștii își doresc să ajute pe toată lumea și sunt deschiși la a face orice pentru a combate rasismul care există în rândul forțelor de poliție, fiind dispuși să ia în considerare toate măsurile care pot contribui la combaterea discriminării perpetuate de către poliție. Principalele instrumente care pot fi folosite în acest sens sunt cursuri de formare pentru cei care sunt deja polițiști și pentru cei care se pregătesc să intre în forțele de ordine, precum și includerea printre aceștia a membrilor minorităților etnice.
Van Musscher nu a exclus posibilitatea utilizării formularelor pentru legitimare, însă a rămas sceptic cu privire la identificarea celor care se fac vinovați de astfel de practici și mustrarea lor publică.
Cu toate acestea, dacă există ofițeri care discriminează intenționat, acestea ar trebui excluși din cadrul forțelor de ordine. Glumele proaste sunt parte a unei culturi de muncă de proastă calitate; polițiștii recunosc acest lucru deschis și vor lua măsuri pentru a schimba situația.
Sir Simon Hughes, fostul Secretar al Justiției din Regatul Unit, a încercat să-și imagineze cum se simte o persoană care este legitimată doar din cauza înfățișării sale. Potrivit recensământului din 2011, 13% din populația britanică nu este de culoare albă.
Sir Simon Hughes este un susținător al formularelor pentru legitimare, folosite ca instrument de combatere a profilării etnice. (Imagine: Rising Global Forum for Peace - Flickr/Content CC)
Hughes și-a împărtășit experiența ca Secretat de Stat și ca reprezentant parlamentar în cadrul unei circumscripții din Londra. Acesta a dat exemple despre ce pot face politicienii, menționând o serie de măsuri care s-au dovedit extrem de eficiente în Regatul Unit, precum purtarea de camere de luat vederi pe echipament, cetățeni care intră în contact cu poliția și, mai ales, formularele pentru legitimări.
Formularele pentru legitimări îi obligă pe ofițerii de poliție să ofere explicații pentru alegerile lor. Agentul nu trebuie doar să explice de ce a oprit pe cineva, ci trebuie și să împărtășească motivele sale cu colegii. Aceste formulare contribuie la combaterea profilării etnice și la creșterea eficacității poliției.
Potrivit lui Hughes, profilarea etnică nu este o problemă doar în orașele mari, ci și în zonele rurale. Trebuie menționat de asemenea că despre combaterea profilării etnice s-a discutat, în Regatul Unit, nu numai în cadrul Partidului Muncii, Partidului Verzilor și liberal-democraților, dar și în rândul conservatorilor. Aceștia din urmă s-au manifestat și ei împotriva risipirii banilor, pentru combaterea profilării etnice și pentru introducerea formularelor de legitimare.
Formularele cu privire la legitimări sunt eficiente
Ofițerul de poliție spaniol David Martin-Abanades a contribuit la Dialogul privind Drepturile Omului, vorbind despre cum au făcut mai eficientă și mai corectă munca polițiștilor aceste formulare cu privire la legitimări.
S-a redus numărul de persoane din minorități etnice care sunt verificate. În același timp, în timp ce per total numărul de controale efectuate a scăzut, numărul de controale care au avut drept consecință arestul a crescut.
Poliția spaniolă spune că formularele privind legitimarea pot conduce la identificarea infractorilor și nu necesită mult timp pentru a fi completate. (Imagine: Adolfo Lujan - Flickr/CC Content)
Argumentul unei prea mari „birocrații” nu este, potrivit lui Martín-Abanades, unul valabil. Completarea formularelor nu necesită foarte mult timp, ba chiar ajungând ca, în întregul proces, să aibă drept consecință economisirea de timp.
La început și polițiștii spanioli au fost sceptici, însă atitudinea acestora s-a schimbat, fiind acum una extrem de pozitivă. Aceste formulate îi fac pe agenți să simtă că au avut dreptate atunci când au legitimat pe cineva, oferind de asemenea detalii cu privire la motivele opririi oamenilor. Aceasta face ca întregul proces să fie mai transparent și să permită tragerea la răspundere a celor care comit abuzuri.
Dialogul privind Drepturile Omului
Dialogul privind drepturile omului a fost inițiat de către, printre alții, Cordaid, Ramura Olandeză a Comisiei Internaționale a Juriștilor (NJCM), Centrul de Studii și Informații privind Drepturile Omului și Dietz, Droge & Van Loo. Dialogul privind Drepturile Omului are loc de două ori pe an și permite experților naționali și internaționali din domeniu să discute despre un subiect relevant la un anumit moment. Acesta include și discuții între membrii Parlamentului și invitați.
Scopul Dialogului privind Drepturile Omului este de a face problemele legate de drepturile omului din Olanda parte integrantă a conturării gândurilor și opiniilor celor din Camera olandeză a Reprezentanților.