Tech & Rights

​De câte semnături e nevoie ca să convingi Avocatul Poporului în România?

Teoretic e suficientă o singură semnătură pe o plângere, dar practica ne arată că în ultimii 20 de ani nici românii n-au prea știut cum să-și pună avocatul la treabă, dar nici el nu s-a spetit cu munca în folosul poporului

by Mihaela Pop


De multe ori auzim sau folosim sloganul „suntem cetățeni europeni și avem drepturi!” pentru a ne arăta, pentru a striga, o anumită indignare față de politicieni, guvernanți sau cine știe ce alte grupuri. Dar ce ați zice dacă din slogan am elimina cuvântul „european”? Ar rămâne doar „suntem cetățeni și avem drepturi”. Ar fi corect, ar fi drept, pentru că da, știm cu toții că avem drepturi ca cetățeni ai acestei țări și că ele sunt scrise chiar în primele rânduri ale Constituției, în capitolul II – Drepturile și libertățile fundamentale.

Din păcate, sunt puțini cei care știu că drepturile din Constituție le pot fi apărate, ca urmare a unei sesizări sau din oficiu, de către o instituție menționată expres și ea în Constituție - Avocatul Poporului. Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Și mai puțini sunt cei care știu că în momentul în care li se încalcă un drept de către o autoritate a administrației publice, ca de exemplu – dreptul la sănătate, dreptul de a primi informații publice de la administrația locală sau centrală etc, au posibilitatea de a-și căuta dreptatea la Avocatul Poporului, înainte de a se duce în instanță.

De aceea, APADOR-CH împreună cu alte două organizații neguvernamentale din România au derulat în ultimul an un proiect pentru popularizarea rolului Avocatului Poporului în ... popor și pentru eficientizarea, în acest fel, a instituției acestuia. Am studiat modul în care Avocatul Poporului de la noi funcționează, comparativ cu instituții similare din Europa, am vrut să înțelegem ce merge și ce nu în forma noastră de organizare, ce ar trebui îmbunătățit și i-am îndemnat pe oameni să-l pun la treabă ori de câte ori au nevoie de el.

În ultimele două săptămâni am mers în fiecare oraș în care Avocatul Poporului are birou teritorial – adică la Pitești, Ploiești, Oradea, Iași, Alba Iulia, Timișoara, Brașov, Suceava și Cluj – și am vorbit cu oamenii de acolo despre rostul Avocatului Poporului.

Am strâns idei, am aflat opinii despre cum ar trebui sau nu ar trebui să funcționeze instituția. Au fost păreri negative precum – „nu funcționează, e politizat, mai bine îl desființăm” sau pozitive precum, „dom’le’, e nevoie de un Avocat care să fie numit de către popor, că așa se numește – Avocatul Poporului”. Concluzia a fost că indiferent de opiniile pro sau contra, oamenii simt nevoia de o mai mare implicare a acestei instituții în problemele societății: de la descurajarea guvernului de a mai emite ordonanțe de urgență dacă nu existăo urgență, la rezolvarea unor probleme și deficiențe din sistemul de sănătate.

Au trecut aproape 20 ani de când acestă instituție activează în România, iar cadrul legal a rămas aproape neschimbat. Politizarea excesivă a conducerii instituției a contribuit, ca și în cazul Televiziunii Naționale, la erodarea permanentă a imaginii Avocatului Poporului, la scăderea încrederii cetățenilor în utilitatea și eficiența acesteuia.

Avem nevoie de un Avocat al Poporului eficient. Iar eficiența, se măsoară în implicarea permanentă și cu costuri reduse a instituției în fiecare sesizare depusă de un simplu cetățean. Sau cum zicea cineva la întâlnirea de la Timișoara: „de câte semnături este nevoie să strângem ca să convingem Avocatul Poporului să facă ceva, să se implice?” Nu e nevoie de multe, e nevoie de semnătura fiecărui cetățean pe plângerea pe caree îl încurajăm să o facă la Avocatul Poporului, ori de câte ori i se încalcă vreun drept în România.

Și pentru că suntem cetățeni și avem drepturi, vă invităm să ne urmăriți și să aflați mai multe depre demersul nostru pe drepturicivile.ro.

Text de Mihaela Pop

Mihaela Pop este absolventă de studii juridice la Universitatea din București urmate de master în comunicare publică la Universitatea Națională de Apărare. Activează în mediul nonguvernamental din 2014 în domeniul drepturilor omului, în special al libertății de exprimare. S-a alăturat echipei APADOR-CH în anul 2015.