În cazurile cu privire la migrație, Divizia Jurisdicțională Administrativă a Consiliului de Stat- cea mai înaltă instanță administrativă din Olanda- ia de obicei partea statului și nu a imigrantului. Aceasta este concluzia la care a ajuns T.P. Spijkerboer, un proeminent profesor de drept de la Universitatea VU Amsterdam, specialist pe probleme legate de migrație, într-un studiu realizat recent. Acesta a evaluat 638 de hotărâri judecătorești date de Divizie în anii 2010 și 2011. Potrivit lui Spijkerboer, în ceea ce privește legislația relevantă pentru migrație, această instanță nu acționează ca apărător al drepturilor fundamentale, iar în ultimii ani și-a diminuat din ce în ce mai mult rolul pe care îl are în raport cu guvernul olandez. Spre exemplu, instanța permite statului – în acest caz Secretarului de Stat – să determine cât de plauzibile sunt poveștile imigranților cu privire la fuga din țara de origine. Spijkerboer nu a putut determina dacă au existat sau nu persoane care au fost deportate în mod nejustificat din acest motiv. În opinia sa însă este clar că Divizia nu a analizat suficient de detaliat fiecare caz în parte.
H.G. Lubberdink, președintele Camerei pentru Străini din cadrul Diviziei Jurisdicționale Administrative a Consiliului de Stat, a răspuns acestor critici afirmând că, de fapt, drepturile fundamentale joacă un rol extrem de important în examinarea modului de implementare a politicilor statului olandez cu privire la imigranți. Potrivit acestuia, o astfel de abordare este evidentă din jurisprudența recentă a Consiliului de Stat cu privire la eritreeni, uiguri, homosexuali și creștini și iazidii din Irak, jurisprudență care l-a determinat pe Secretarul de Stat să recurgă la adaptarea politicilor sale. Lubberdink nu este de acord nici cu faptul că cea mai înaltă instanță administrativă și-ar fi diminuat rolul în raport cu statul. El afirmă că, spre exemplu, Consiliul de Stat adresează deseori întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene din Luxemburg și că a stabilit în mai multe cazuri importante limite în ceea ce privește aplicarea politicilor cu privire la imigranți de către Secretarul de Stat.
Potrivit lui Spijkerboer, faptul că cea mai înaltă instanță administrativă are o abordare neobișnuită în cazurile cu privire la imigranți este îngrijorător. Consiliul de Stat este criticat, de asemenea, și de către instanțe inferioare și de alți experți în domeniu. Există și un proiect de lege care așteaptă să fie evaluat de către Camera Reprezentanților și care propune înlocuirea evaluării marginale realizate de către instanța administrativă cu o evaluare de fond, pe baza căreia rolul instanței administrative în raport cu statul ar trebui să fie din nou unul mai substanțial. Chiar dacă se adoptă însă aceasta modificare legislativă, rămâne discutabil dacă Divizia Jurisdicțională Administrativă o va pune sau nu în practică. Nu ar fi prima dată când această instanță nu acționează în conformitate cu modificări de acest gen.