Tech & Rights

Consiliul Europei ar trebui să nu mai închidă ochii la ce face Azerbaidjanul

Recentul referendum constituțional reprezintă încă un capitol al relației sordide dintre Consiliul Europei și Azerbaidjan.

by Civil Rights Defenders
Khadiya Ismayilova, one of the numerous journalists and human rights defenders who were arrested on pre-fabricated charges by the Aliyev regime. Ismayilova was released from prison due to international pressure in May 2016. (Photo: Johangir Yusif)

Ce se întâmplă în cadrul procesului electoral din Azerbaidjan nu este niciodată supus dezbaterilor, așa cum nu s-a întâmplat nici cu referendumul constituțional de la 26 septembrie, pe care unul dintre cei mai cunoscuți activiști din regiune l-a descris ca fiind „un atac complet frontal asupra democrației".

Numeroasele modificări aduse Constituției servesc în mare măsură menținerii puterii de fier pe care Președintele Ilham Aliyev o are deja. Acestea deschid de asemenea calea fiului Președintelui, pentru ca acesta să poată să calce pe urmele tatălui său și oferă Guvernului un cadru legislativ în care să îi poată ataca, cu mai multă ușurință, pe activiștii și pe puținii jurnaliști care nu cooperează cu Guvernul și care au mai rămas la fața locului, fără a se afla în spatele gratiilor.

„Nu are nici o legătură cu realitatea”

Organizații locale și internaționale care activează în domeniul drepturilor omului și-au manifestat stupoarea față de atmosfera dinaintea referendumului, în care partidele de opoziție nu au fost lăsate să facă campanie, activiștii și jurnaliștii au fost hărțuiți și închiși, iar informații cu privire la ce se afla de fapt pe buletinul de vot au fost imposibil de obținut, cu excepția câtorva surse mass-media independente prezente on-line.

Nici unul dintre acest lucruri nu a deranjat însă prea mult misiunea de observare a APCE, care nu a considerat că există prea multe lucruri de criticat:

„Procesul de votare a fost transparent, bine organizat, eficient și pașnic, pe tot parcursul zilei de votare și nu au fost observate încălcări grave în timpul procesului de numărare [a voturilor] și de aceea respectăm voința poporului azer".

În declarație s-a menționat de asemenea că „s-au făcut campanii cu privire la referendum, în cadrul cărora ambele părți – cei care îl susțineau și opozanții acestuia - au putut să-și prezinte opinia". Au existat însă mulți care au afirmat că această declarație nu ar avea nici o legătură cu realitatea.

Aproximativ 200 de protestatari au fost arestați în cadrul demonstrațiilor organizate înaintea referendumului constituțional. (Imagine: Freedom House)

Grupurile de opoziție care au încercat să îndeplinească cerințele de înregistrare pentru a putea face campanie publică, care implicau bugete colosale, au fost hărțuite cum nu s-a mai întâmplat niciodată până acum, fiind practic forțate să-și retragă petițiile. De asemenea, la cele două demonstrații organizate au fost arestați aproximativ 200 de protestatari, pe care regimul totalitar s-a hotărât în cele din urmă să îi sancționeze.

Buletine de vot de umplutură

În timp ce APCE nu a putut identifica nici un fel de iregularități legate de procesul de votare, cele două surse principale mass-media independente din țară, Meydan TV și Azadliq Radiosu, au arătat în toată ziua referendumului imagini și fotografii menite a evidenția că Guvernul s-a folosit de buletine de vot de umplutură și de votare de tip carusel. În timp ce comisia electorală raporta că la vot prezența e masivă, camerele video oficiale de la secțiile de votare transmiteau live imagini cu camere goale și funcționari electorali singuri.

Referendumul acesta pare așadar a fi încă un capitol al relației sordide dintre Consiliul Europei și Azerbaidjan. În 2013, o delegație a APCE nu a putut identifica iregularități în cadrul unui proces electoral în care o aplicație de smartphone a Guvernului a făcut publice rezultatele alegerilor înainte ca alegătorii să fi început să meargă la urne.

Chiar și doi ani mai târziu, când alți observatori ai proceselor nu au mai ajuns la Baku, unde, potrivit acestora, condițiile impuse de Guvern ar fi făcut imposibilă monitorizarea credibilă a alegerilor, APCE nu s-a dezis și a continuat să laude democrația bona fides a Azerbaidjanului.

În 2014 Azerbaidjanul a primit președinția Consiliului Europei, ceea ce a pus încă o dată în joc credibilitatea organizației.


Consiliul Europei ar trebui să fie un club al țărilor democratice, însă oficialii din Azerbaidjan nu par foarte interesați ca țara lor să devină o democrație. Acest lucru părea să le supere cel puțin pe o parte dintre statele membre - cu un deceniu în urmă Consiliul a discutat despre posibilitatea suspendării drepturilor de vot ale Azerbaidjanului – însă acum chiar și acestea par să fi decis să pretindă că Azerbaidjanul este o democrație și să lase soarta să decidă. Mai mult decât atât, Azerbaidjanul a primit chiar și președinția Consiliului în 2014, Consiliu adesea descris ca fiind cel mai important organism din domeniul drepturilor omului din Europa, ceea ce a pus din nou în joc credibilitatea organizației.

Mituiți pentru a se supune

Mulți s-au întrebat de ce un organism al cărui unic mandat este promovarea drepturilor omului și a statului de drept are dificultăți tocmai în îndeplinirea acestui rol. În Caviar Diplomacy (Diplomație de lux), o analiză aprofundată și critică a relației Azerbaidjanului cu Consiliul produsă de Inițiativa pentru Stabilitate Europeană (ISA), autorii susțin că ce a făcut Baku seamănă destul de mult cu o mituire a Consiliului pentru a se asigura că acesta se va supune:

Mulți deputați sunt invitați în mod regulat în Azerbaidjan și plătiți cu generozitate. Într-un an normal, vor fi inivtați cel puțin între 30 și 40, unii dintre ei în mod repetat. Oamenii sunt invitați la conferințe, evenimente, uneori pentru vacanțe de vară. Acestea sunt cu adevărat vacanțe și incluse sunt și multe daruri scumpe. Cadourile sunt de obicei covoare scumpe de mătase, obiecte din aur și argint, băuturi, caviar și bani. La Baku, a da cadou 2 kg de caviar e ceva obișnuit.

Membrii APCE sunt obligați să declare orice cadouri primesc în valoare de peste €200, însă nu există nici o bază de date publică a declarațiilor, iar statutul APCE nu menționează în mod explicit sancțiunea care ar putea fi aplicată pentru nerespectarea acestei obligații. Am solicitat deja declarațiile tuturor membrilor acestei misiuni de observare și vom actualiza acest articol când vom primi răspunsul.

În timp ce comisia electorală a raportat o prezență masivă la vot, camerele video oficiale de la secțiile de votare transmiteau live imagini cu săli goale și funcționari electorali singuri. (Imagine: Matthias Catón)


În aranjamentul aproape bizantin în care funcționează instituțiile pan-europene, Consiliul Europei nu se află foarte des în lumina reflectoarelor. Această relativă obscuritate ar putea, teoretic, să le permită membrilor săi să adopte poziții curajoase pe care politicienii nu își permit uneori să le adopte la nivel național. Se pare însă că îi ajută pe oameni și să-și ignore mandatul și poziția și să spele mâinile dictatorilor și să ignore abuzuri ale drepturilor omului.

Unii, precum Președintele ISE, Gerald Knaus, susțin chiar că Consiliul Europei este contraproductiv și nu mai servește în prezent decât pentru a denigra, mai mult decât pentru a apăra, drepturile omului în statele sale membre. Poate că această afirmație nu este complet adevărată, însă recenta poziție a misiunii de observare, care a reușit să nu observe nici o iregulirtate în ce nu poate fi decât un vot farsă, nu ne face cu siguranță să căpătăm mai multă încredere în viitorul APCE.