Tech & Rights

​Opiniile unui professor cu privire la independența Croației declanșează un val de critici

Un profesor a fost aspru criticat după ce și-a împărtășit opiniile legate de referendumul asupra independenței Croației. Ni s-a reamintit astfel cât de important e să ne opunem persecuției și intimidării celor care au opinii diferite față de majoritate.

by Centre for Peace Studies - Croatia
Professor Dejan Jović

L a începutul lunii octombrie, președintele Ivo Josipovic l-a demis pe Dejan Jović din funcția de analist-șef la Biroul Președintelui Croației. Motivul demiterii a fost comentariul cu privire la independența Croației publicat de către profesorul Jović într-o ediție on-line a Politička Misao (Politici), un jurnal academic ce cuprinde lucrări în domeniul științelor politice.

În acest comentariu Jović afirma că, spre deosebire de recentul referendum scoțian, referendumul privind independența Croației din 1991 nu a fost nici corect, nici liber. Diferența ar fi constat în faptul că, datorită amenințărilor permanente legate de violență și lipsă de securitate, celor din opoziție le-ar fi fost imposibil să își formuleze și prezinte platforma și argumentele care o susțineau. Opziția din acea vreme nu era în favoarea independenței depline a fostelor republici iugoslave.

Biroul Președintelui a emis O declarație oficială sumară, afirmând că președintele nu este de acord cu punctUL de vedere al consilierului său și consideră că secesiunea din 1991 a fost democratică, în ciuda circumstanțelor extrem de periculoase în care a avut loc și care au condus, în cele din urmă, la război.

Cu toate acestea, există multe persoane care consideră ca a pune la îndoială ideea conform căreia orice națiune tinde spre independență și a considera că o astfel de idee nu este decât un mit (așa cum s-a dovedit în recentul referendum din Scoția) reprezintă o dogmă adânc înrădăcinată în societatea croată încă de la proclamarea independenței sale. Compararea referendumului scoțian cu referendumurile care au condus la separarea republicilor iugoslave a declanșat o puternică dezbatere la nivelul politicienilor croați, o dezbatere în mare parte unilaterală.

Atacat pentru că are anumite convingeri

Opiniile profesorului Jović au fost aspru criticate de către partidele politice naționaliste din Croația; „liberalii” și-au ținut gura închisă, încercând să se țină departe de aceste dezbateri. Profesorul Jović a fost atacat atât la nivel personal, cât și ca expert, în toată mass-media, de către reprezentanții majorității partidelor politice și de analiștii mass-media; cei din comunitatea academică au preferat să tacă, nearătând nici o urmă de solidaritate cu un coleg atacat pentru simplul fapt că a îndrăznit să își exprime o opinie.

Nu a existat nici un fel de reacție nici față de faptul că opiniile profesorului au fost criticate și pe motive de apartenență etnică, Jović făcând parte din minoritatea sârbă din Croația. Rapiditatea cu care s-a distanțat toată lumea de Jović, personaj transformat într-un paria politic în doar câteva zile, ne aduce oarecum aminte de tratamentul de care se „bucurau” disidenții din Europa de Est în anii '60 și '70 – o perioadă numită de liderul principalului partid din opoziție „întunecata epocă a comunismului”, partid care s-a numărat de fapt printre cei mai înverșunați critici ai lui Jović .

Avem nevoie de o dezbatere mai bine argumentată

Centrul de Studii în domeniul Păcii (CSP) a publicat o scrisoare de sprijin pentru profesorul Jović, scrisoare care a determinat și alte persoane și grupuri să ni se alăture în demersul de a ne împotrivi discursurilor care instigă la ură. Scrisoarea a subliniat faptul că în Croația este încă imposibil să discutăm și să analizăm în mod critic istoria noastră recentă, fără a atrage discursuri care instigă la ură sau alte tipuri de atenție nedorită.

În sistemul nostru cei care au opinii diferite sunt persecutați permanent, aceasta fiind o atitudine pe care trebuie să învățăm să o lăsăm în urmă. Având în vedere contextul actual este evident pentru noi că astfel de dezbateri ar putea foarte ușor să se îndepărteze de la persoana profesorului Jović și să înceapă să se îndrepte asupra întregii minorități sârbe. De aceea i-am invitat,prin scrisoarea noastră, pe toți cei care observă aceste incidente din umbră să rupă tăcerea și să își manifeste public dezacordul față de astfel de practici. Doar astfel putem rupe acest cerc vicios atât de răspândit în societatea noastră în care dezbaterile nu se bazează pe argumente solide, ci pe apartenența ideologică.

CSP speră că atât publicul larg, cât și profesioniștii își vor exprima sprijinul pentru folosirea de argumente în detrimentul folosirii, ca mijloc de comunicare, a violenței, persecuției și a altor tactici de intimidare. Îi invităm pe toți cei care au opinii diferite față de cele ale profesorului Jović să și le prezinte în medii academice, politice și publice și să se distanțeze de apelurile prin care se instigă la persecuție- națiunea noastră are deja 23 de ani și a venit timpul să ne maturizăm.

Autori: Petra Jurlina (CSP) și Marwan Zeitoun (CSP), octombrie 2014, Zagreb, Croația