Tech & Rights

În hotărârea sa împotriva Google, CJUE a decis în favoarea „dreptului de a fi uitat”

În mult-așteptata hotărâre în cazul care implică Google, Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu a urmat opinia Avocatului General, adoptând în schimb o abordare care este mult mai strictă față de operatorii de motoare de căutare.

by Polish Helsinki Foundation for Human Rights

După ce a invalidat Directiva cu privire la retenția datelor, CJUE a luat din nou o poziție puternică în favoarea dreptului la viață privată. Interesant este că, în întreaga hotărâre, Curtea a făcut referire doar de două ori la libertatea de exprimare.

Motoarele de căutare ne permit să căutăm, să primim și să distribuim informații. Datorită lor conținutul on-line este accesibil și util. Acesta este motivul pentru care limitarea razei de acțiune a motoarelor de căutare și cererea de a retrage anumite link-uri de pe listele cu rezultatele căutării trebuie făcute cu precauție. Rolul important al motoarelor de căutare a fost recunoscut în 2012 de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei care a considerat că este extrem de important ca motoarelor de căutare să li se permită accesul peste tot pentru a indexa informația care este disponibilă pe web și destinată a fi disponibilă publicului larg (a se vedea: Recomandarea CM/Rec(2012)3 a Comitetului de Miniștri către statele membre cu privire la protecția drepturilor omului în legătură cu motoarele de căutare, adoptată la 4 aprilie 2012).

În același timp, este adevărat că motoarele de căutare pot găsi și distribui către grupuri de persoane informații de diferite tipuri cu privire la un singur individ. Astfel de aptitudini pot afecta în mod semnificativ pe oricine, atât în viața personală, cât și în experiența cu societatea largă. Comitetul de Miniștri a recunoscut în recomandările menționate mai sus necesitatea de a diferenția între diferite tipuri de conținut. Potrivit Comitetului, este nevoie de o revizuire a ordinii în care apar rezultatele căutărilor, precum și a modalității de indexare a conținutului care nu este destinat comunicării de masă sau comunicării de masă în agregat. Spre exemplu, Comitetul a propus listarea anumitor conținuturi suficient de departe de primele poziții ale rezultatelor căutării pentru ca astfel să se realizeze un echilibru între accesibilitatea conținutului în cauză și intențiile de distribuire ale producătorului acestuia. Comitetul a recomandat statelor „să sporească transparența în ceea ce privește colectarea de date cu caracter personal și a scopurilor legitime pentru care acestea sunt prelucrate”, pentru ca astfel „utilizatorii să poată accesa cu ușurință și, dacă este cazul, să poată corecta sau șterge datele lor personale prelucrate de furnizorii de motoare de căutare” și „să dezvolte instrumente care să reducă la minimum colectarea și prelucrarea de date cu caracter personal, inclusiv prin introducerea de perioade limitate în care datele să poată fi păstrate, de mijloace adecvate de anonimizare ireversibilă, precum și de instrumente prin care să se șteargă datele”. Hotărârea de astăzi a CJUE este în conformitate cu recomandările Comitetului; pare chair să adopte o poziție mai strictă în ceea ce privește obligațiile operatorilor de motoare de căutare.

Cazul în care sunt implicați Google Spania și Google (C-131/12) are la bază o plângere a unei persoane fizice, un cetățean spaniol, care a cerut de la Google eliminarea unui număr de referințe din rezultatele căutării. Agenția pentru Protecția Datelor din Spania a susținut această cerere, declarând în același timp că informațiile disponibile pe pagina online a ziarului local, acolo unde apăruseră inițial, ar fi putut rămâne acolo deoarece fuseseră publicate cu respectarea prevederilor legale relevante. Curtea Supremă a Spaniei a avut îndoieli cu privire la corectitudinea deciziei de eliminare a datelor din indexurile de căutare, așa că s-a adresat către CJUE pentru pronunțarea unei hotărâri preliminare. Curtea din Spania a întrebat, printre altele, dacă reclamantul ar trebui să poată să solicite de la Google de-indexarea de informații care se referă la el personal.

CJUE a decis astăzi că este posibil să se ceară de la operatorii de motoare de căutare eliminarea anumitor link-uri din rezultatele căutării. Astfel de cereri trebuie permise chiar dacă acel conținut către care se face legătura prin link a fost publicat în mod legal și rămâne neatins - Curtea a făcut distincție clară între dreptul de a publica informații și dreptul de a afișa astfel de informații în rezultatele căutărilor. Acesta a subliniat că aceste activități au un nivel diferit de impact asupra individului și a dreptului său la viață privată. Făcând referire la articolul 7 din Cartă, care garantează dreptul la respectarea vieții private, și la articolul 8, care proclamă dreptul la protecția datelor cu caracter personal, și bazându-se și pe prevederile din Directiva privind protecția datelor, Curtea a decis că este posibil să se ceară operatorului de motor de căutare să elimine link-uri care sunt afișate în rezultatele unor căutări și care fac legătura cu pagini web publicate de terți și care conțin informații referitoare la o anumită persoană. Curtea a statuat că „având în vedere ușurința cu care informațiile publicate pe un site web pot fi republicate pe alte site-uri și faptul că persoanele responsabile de publicarea acestora nu cad întotdeauna sub incidența legislației Uniunii Europene, protecția eficientă și completă a utilizatorilor de date nu s-ar putea realiza dacă acestora din urmă li s-ar cere să obțină mai întâi sau în paralel ștergerea informațiilor referitoare la ei de la editorii de site-uri”.

Mai mult decât atât, conform Curții, drepturile individuale au prioritate nu numai în fața interesului economic al operatorului de motoare de căutare, dar și în fața interesului publicului larg de a avea acces la informațiile respective atunci când caută informații cu privire la o persoană anume. În același timp, Curtea a recunoscut că ar putea exista excepții de la această abordare generală.

În timp ce Avocatul General a minimizat rolul motoarelor de căutare, susținând că acesta este unul pasiv, CJUE a subliniat că motoarele de căutare sunt un actor-cheie în diseminarea de date, ele facându-le accesibile pentru utilizatorii de internet care altfel nu le-ar putea găsi. Mulțumită motoarelor de căutare, utilizatorii pot obține o „imagine de ansamblu structurată” asupra informațiilor referitoare la anumite persoane, stabilindu-le astfel profilul; de asemenea, „activitatea unui motor de căutare este (...) de natură să afecteze în mod semnificativ, și mai mult decât cea a editorilor de site-uri, drepturile fundamentale la viață privată și la protecția datelor cu caracter personal”. Potrivit Curții, activitățile motoarelor de căutare reprezintă o nouă prelucrare a datelor cu caracter personal, iar operatorii de motoare de căutare sunt, de asemenea, operatori de date și au toate obligațiile care rezultă din aceasta.