Tech & Rights

Mai mulți procurori din Bulgaria au fost dați în judecată pentru că au refuzat să furnizeze informații de interes public

Autoritățile au refuzat să furnizeze informații cu privire la dacă au fost inițiate sau nu anchete cu privire la moartea, în 2015, a trei persoane aflate în custodia poliției.

by Bulgarian Helsinki Committee
(Image: George Chelebiev - Flickr/CC content)

La începutul anului 2016, Comitetul Helsinki din Bulgaria (BHC) a cerut Procurorului General al Bulgariei, Sotir Tsatsarov și Procurorul Municipal din Sofia, Hristo Dinev, să furnizeze o serie de informații în conformitate cu Legea privind accesul la informații de interes public (APIA).

Datele solicitate se refereau la decesele din martie și aprilie 2015 a unor persoane despre care se presupune că ar fi fost bătute de către oamenii legii, precum și decesul unei persoane care a murit în sala unei judecătorii din Sofia în noiembrie după ce s-a aflat o perioadă în custodia poliției. CHB a solicitat informații pentru a afla dacă există anchete în desfășurare cu privire la aceste cazuri.

Refuzuri

Atât Parchetul din Sofia (SDP), cât și Biroul Procurorului de pe lângă Curtea Supremă de Casație (SCP) au refuzat să furnizeze informațiile solicitate, chiar dacă acestea se încadrează în definiția „informațiilor de interes public", așa cum este aceasta prevăzută de APIA; potrivit acestor condiții, informațiile trebuie să fie relevante pentru viața publică din Bulgaria și să fie necesare pentru a permite cetățenilor să tragă concluzii cu privire la funcționarea unor instituții.

Refuzurile de a furniza informațiile solicitate sunt nejustificate și contrare legii, deoarece procurorii nu au oferit nici un motiv cu adevărat plauzibil care să justifice astfel de decizii.

În ambele cazuri, CHB a solicitat informații nu cu privire la materialele aferente procedurii premergătoare procesului, așa cum se menționează în refuzurile SDP și SCP, ci cu privire la dacă astfel de proceduri au fost sau nu inițiate. Anul trecut CHB a primit de la procurori informații cu privire la întrebări identice pentru cazuri similare; de asemenea astfel de date sunt publicate regulat chiar de către procurori pe website-ul lor, fiind uneori chiar comunicate în presă.

„Refuzurile SDP și SCP sunt cu atât mai alarmante cu cât acestea vin imediat după intrarea în vigoare a modificărilor cu privire la APIA din ianuarie 2016, care au ca scop tocmai a face activitatea organelor de stat și a instituțiilor mai transparentă și mai ușor accesibilă cetățenilor. Aceste refuzuri vin, de asemenea, imediat după ce s-a încetat publicarea de rapoarte anuale cu privire la activitatea procurorilor pe website-urile lor. Cetățenii nu mai au așadar acces liber la ei”, a declarat Adela Kachaunova, avocat al CHB, care reprezintă organizația în cadrul ambelor plângeri.

„Acest lucru duce la suspiciuni cu privire la ascunderea sistematică de informații pentru ca acestea să nu ajungă la public, ceea ce este contrar legii", a adăugat avocata. Este extrem de important ca societatea să afle ce acțiuni au fost întreprinse de procurori pentru a clarifica ce s-a întâmplat cu adevărat cu persoanele care au decedat.

Transparenţă

CHB consideră că acest tip de informații nu pot rămâne ascunse de public, deoarece ele reprezintă o parte esențială a activităților procurorilor. CHB monitorizează de ani de zile folosirea excesivă a forței de către polițiști, deoarece aceasta reprezintă o problemă sistemică în Bulgaria, pentru care statul a fost condamnat în mod repetat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Activitățile tuturor organelor de stat, inclusiv ale procurorilor, trebuie să se caracterizeze prin transparență și deschidere, pentru că, cel puțin în teorie, acestea trebuie desfășurate în interesul fiecărui cetățean în parte și în interesul societății în ansamblu.