Printr- o cerere de informații de interes public am dobândit o serie de documente care au fost mult timp ascunse față de public și care ne-au permis să scriem o scurtă istorie a ceea ce s-a întâmplat în acest domeniu pe parcursul ultimului deceniu. În 2005, pilula a fost inclusă pe Lista Medicamentelor Vitale, această includere fiind susținută de Consiliul Profesional de Obstetrică și Ginecologie din Ungaria. Acesta și-a justificat decizia menționând că nu există fapte care să sprijine interzicerea și că, în cazurile în care se recomandă utilizarea pilulei, ea are mai puține efecte negative asupra corpului femeii decât avortul artificial. Un principiu fundamental al eticii medicale este primum non nocere, adică „înainte de toate, nu face rău”. Chiar dacă avortul artificial reprezintă o intervenție relativ sigură, orice tip de intervenție implică anumite riscuri. Conform principiului menționat mai sus, riscurile trebuie întotdeauna reduse la minimum; cu alte cuvinte, când intervenția chirurgicală poate fi evitată,pastila trebuie pusă la dispoziția persoanei în cauză.
Este important să menționăm că administrarea pilulei trebuia, conform planurilor inițiale, să se facă doar în medii spitalicești controlate, în conformitate cu reglementările actuale cu privire la avort. Singura diferență ar fi fost restricția cu privire la utilizarea pilulei doar în primele opt săptămâni de sarcină, datorită unor considerente medicale. Avortul artificial pe de altă parte poate fi făcut, conform legislației din Ungaria, până în săptămâna 12 , cu excepția cazului în care acesta este necesar din motive medicale.
În ciuda sprijinului pe care îl avea, înregistrarea acestui medicament a avut loc abia în luna mai a anului 2012, pe baza cererii din 2009 a unei companii olandeze. Înregistrarea a fost realizată în cadrul unei așa - numite proceduri descentralizate, conform căreia procesul a avut loc în mai multe state membre ale UE în același timp (în acest caz a fost vorba, printre altele, despre Republica Cehă, Danemarca și România). În cadrul acestei proceduri există întotdeauna o țară de referință - în acest caz Suedia - și, în cazul în care medicamentul în cauză devine licențiat acolo, licențele trebuie să fie acordate în mod automat în toate celelalte state participante la proces. Prin urmare, pilula este acum folosită în condiții de siguranță în Suedia și Danemarca; în plus, ea era deja accesibilă de ani de zile în alte țări membre UE, precum Franța și Marea Britanie, și în stare vecine Ungariei, precum Austria.
Instituția care se ocupă de procedurile de autorizare a punerii medicamentelor pe piață în Ungaria este Institutul Național pentru Calitate și Dezvoltare Organizațională în Îngrijire Medicală și Medicamente - Institutul Național de Medicină (abreviat în limba maghiară ca GYEMSZI-OGYI). Într-o decizie din 17 mai 2012, autoritățile din țara de referință și din celelalte state participante au afirmat în unanimitate că așa - numitul factor de risc-beneficiu al medicamentului este favorabil, că efectele sale au fost dovedite clinic și că acesta respectă în totalitate reglementările legale din Ungaria. Astfel, singura obligație a Ungariei a fost de a se asigura că folosirea medicamentului se face în conformitate cu legislația curentă cu privire la avort, precum și cu directivele relevante ale Consiliului Profesional de Obstetrică și Ginecologie. Mai rămânea doar o mișcare până când pilula ar fi putut începe să fie folosită: adoptarea sa de către Fondul Național de Asigurări de Sănătate. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată[. Scopul procedurii de adoptare este de a da un permis de utilizare a tehnologiilor medicale și de a defini dacă un medicament va fi sau nu finanțat în mod public și, dacă da, în ce măsură. Trebuie remarcat faptul că legile din Ungaria care reglementează această procedură derivă din obligațiile legale de armonizare și din compatibilitatea acestora cu o directivă a Consiliului care vizează transparența procedurii de acordare a licențelor pentru medicamente.
Acesta este punctul în care povestea devine foarte interesantă. Avem declarația din 2005 a profesioniștilor care susțin utilizarea pilulei și prescriu supravegherea medicală și consultația obligatorie, împreună cu alte condiții legale. Prin urmare, metoda planificată pentru administrarea pilulei ar fi îndeplinit toate criteriile; totuși, în urma ordinului de acordare a licențelor, Secretariatul de Stat pentru Sănătate a emis o declarație în care se precizează că „riscurile implicate sunt încă un subiect de dezbatere”.
Cu cererea noastră de informații de interes public, ne-am dorit să aflăm care sunt riscurile descoperite de către Secretariatul de Stat și care au rămas neobservate de către OMS, de către diferiți experți medicali care au studiat pilula și de către organismele de acordare a licențelor din multe alte țări din UE care permit în prezent utilizarea pilulei. Răspunzând la cererea noastră inițială, GYEMSZI-OGYI a refuzat să furnizeze orice date, atitudine pe care noi am considerat-o inacceptabilă deoarece cererea noastră de date conținea o derogare pentru conținut ilicit. Prin urmare, ne-am adus cazul în instanță, solicitând furnizarea de date. Am pierdut procesul din cauza depășirii unui termen procedural care a fost calculat într-un mod neobișnuit. De aceea am apelat din nou la GYEMSZI–OGYI, cerând clarificări asupra deciziei instituției și informații cu privire la analizele de impact și la „riscurile dezbătute”. De data aceasta am avut acces la decizia de a închide procedura de administrația publică și la raportul privind evaluarea publică. Toate aceste documente arată că procedurile adecvate și analizele de risc au fost efectuate și s-a ajuns la concluzia că utilizarea pilulei este sigură și eficientă. GYEMSZI -OGYI nu ne-a furnizat nici un alt document care să indice sursa dezbaterii cu privire la riscuri și efecte secundare.
Rămâne așadar un mister cu privire la care sunt riscurile utilizării controlate a pilulei. În mod evident, problema se referă strict la riscurile cu privire la sănătatea femeilor care au utilizat pilula - de ce ar trebui cineva să presupună că există alte considerații pentru situația curentă?