În timpul unei campanii electorale pentru funcția de primar al localității Amöneburg din mai 2005, Ulrich Brosa a înmânat pliante îndemnându-i pe oameni să nu-l voteze pe F.G., care era la acel moment candidatul favorit și care deținea deja o poziție în consiliul local. În pliante se sublinia faptul că F.G. are o legătură strânsă cu mișcarea neo-nazistă și că promovează activitățile acesteia. Exista de asemenea și o trimitere la răspunsul pe care F.G. îl dăduse în legătură cu un articol scris de Brosa, răspuns prin care se nega orice formă de asociere cu vreun grup de extremă-dreapta.
În urma acțiunii legale pe care F.G. a inițiat-o împotriva lui Brosa, acestuia din urmă i s-a interzis de către o instanță judecătorească locală să mai distribuie pliante sau să se mai implice în orice fel de acțiuni prin care să susțină că F.G. ar fi susținător al mișcării neo-naziste. În august 2005, instanța a pronunțat un verdict prin care se considera că Brosa a adus atingere intereselor personale ale lui F.G. Instanța a adăugat și că Brosa nu a furnizat dovezi suficiente pentru a dovedi că susținerile sale erau reale. Prin urmare, acestuia i s-a spus că nu poate să pretindă că verdictul i-ar încălca dreptul la liberă exprimare.
În aceste condiții Brosa a trimis o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin care susținea ca i s-a încălcat dreptul la libera exprimare prevăzut de articolul 10 al Convenție, încălcare care a avut loc, în opinia acestuia, prin faptul că i s-a interzis să publice și să distribuie, în timpul campaniei electorale, informații cu privire la unul dintre candidații la alegerile locale (F.G.).
CEDO, aplicând un test de proporționalitate în legătură cu trei aspecte, a ajuns la concluzia că interzicerea distribuirii de informații cu privire la F.G. a constituit o încălcare a libertății de exprimare. Curtea a fost de acord, totuși, că scopul încălcării acestui drept – acela de a proteja reputația unui candidat - a fost legitim.
Cât despre întrebarea cu privire la necesitatea limitării libertății de exprimare într-un stat democratic, așa cum este Germania, judecătorii au hotărât că domnul Brosa, prin distribuirea pliantelor sale, a contribuit la dezbaterea publică cu privire la afilierile politice ale persoanei în cauză. Mai mult decât atât, pliantele se refereau la o persoană care deține o funcție publică, fiind atât consilier local cât și candidat în alegerile locale. Conform CEDO, este normal ca astfel de persoane să se confrunte cu mai multe critici decât ceilalți cetățeni, critici care pot fi descrise în pliante distribuite în timpul unor campanii electorale cu scopul de a informa publicul din Amöneburg cu privire la candidatul favorit.
Spre deosebire de judecătorii germani, Curtea a considerat că pliantele prezentau opinii, și nu fapte susținute prin dovezi. Organizația neo-nazistă care era menționată în pliante se afla, datorită activităților sale, sub supravegherea constantă a poliției germane, existând de asemenea și o dezbatere publică în legătură cu ea. Termenul folosit de autor, acela de „neo-nazist”, a fost considerat a fi suficient de larg pentru a fi înțeles în mod diferit de persoane diferite, în funcție de experiența personală a acestora. De aceea s-a considerat că a fost vorba despre exprimarea unei opinii, iar opiniile nu ar trebui să fie niciodată supuse evaluării în fața instanțelor judecătorești. Instanțele germane au greșit atunci când i-au cerut lui Brosa să aducă dovezi pentru declarațiile sale. CEDO a aplicat un raționament similar și în legătură cu o altă mențiune din pliant, mențiune conform căreia politicianul „protejează” membrii organizației neo-naziste. Și în acest caz este vorba despre o opinie a lui Brosa, opinie bazată pe anumite fapte ale lui F.G., și anume o scrisoare scrisă de acesta din urmă ca răspuns la un articol publicat de Brosa.
CEDO a considerat că dezbaterile pre-electorale necesită o protecție specială, la fel ca opiniile manifestate în timpul acestora. Drept urmare, CEDO a condamnat instanțele germane, subliniind că prin acordarea de prioritate protejării reputației lui F.G. acestea au încălcat articolul 10 al Convenției.