Orice solicitant de azil din Belgia și Europa are dreptul la locuință și hrană, asistență socială, juridică, medicală, psihologică și cu limba, precum și dreptul la a vea acces la educație și la cursuri de formare. Aceste drepturi există însă de prea multe ori doar la nivel teoretic.
În practică, un astfel de tratament, care ar respecta demnitatea umană, nu există în Belgia. Asistenții sociali și voluntarii care lucrează în centrele de primire ale solicitanților de azil fac o treabă excelentă, cu foarte puține resurse. Aceștia nu sunt însă susținuți de Guvern, care adoptă o politică de descurajare cuplată cu o reducere strategică și cinică a personalului și resurselor alocate pentru primirea imigranților, care împreună fac imposibilă respectarea demnității solicitanților de azil.
Secretarul de Stat pentru Migrație și Azil, Theo Francken, a decis recent să elimine 10.000 de locuri din centrele de primire. Decizia sa se bazează pe cifre care arată că numărul de solicitanți de azil este în scădere.
Politică de „non-anticipare"
Secretarl de Stat nu pare însă să stea prea bine cu memoria: situația a fost aceeași și anul trecut. Dat fiind că numărul de sosiri începuse să scadă, a fost lansat un plan de eliminare a locurilor din centrele de primire. Însă în vară Belgia a avut de a face cu o sosire a unui număr masiv de imigranți, ceea ce a făcut necesară crearea de urgență de locuri de primire pentru imigranți, care au fost însă de o calitate deplorabilă.
Pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului de pe 20 iunie, Liga pentru Drepturile Omului din Belgia și Platforma Cetățenilor pentru Refugiați a denunțat această politică de „non-anticipare", care nu ia în considerare impactul devastator asupra solicitanților de azil al unor politici greșite.
Organizațiile au condamnat de asemenea multiplele dificultăți cu care se confruntă cei care ajung în aceste centre. Cu acest scop au fost colectate povești ale oamenilor din mai multe centre de primire din Belgia, care reflectă situația groaznică în care ajung aceștia, situație inacceptabilă într-un stat care pretinde că încearcă să respecte drepturile omului.
Carnetul de note al lui Theo
Pe 20 iunie în Belgia se sfârșește anul școlar, ceea ce înseamnă că elevii își primesc carnetul cu notele finale. Cu această ocazie Comisia pentru străini a Legii pentru Drepturile Omului din Belgia împreună cu Platforma Cetățenilor pentru Refugiați au decis ca acum, la aproape un an de la începutul crizei de primire a refugiaților, să îi acorde un carnet de note lui Theo Francken pentru acitivitățile sale.
Această inițiativă ar putea părea malițioasă, însă având în vedere situația dramatică a solicitanților de azil care ajung în Belgia, aceasta e necesară. Concluzia carnetului de note e foarte clară: această poate și trebuie să facă o treabă mai bună!