Proiectul de lege anti-terorism a fost depus în Adunarea Națională a Republicii Bulgaria de către Consiliul de Miniștri și a trecut de prima lectură din Parlament pe 28 iulie. Înainte de a deveni lege acesta mai trebuie să treaca printr-o a doua lectură în Parlament și să fie semnat de către Președinte.
Dacă va fi adoptat, autoritățile vor avea posibilitatea de a limita semnificativ și în mod arbitrar drepturile fundamentale ale cetățenilor bulgari, chiar și atunci când nu a fot comis, când nu a fost încercată comiterea și când nu a fost pregătit vreun act terorist.
Măsurile propuse prin proiectul de lege includ limitări semnificative ale libertăților personale și ale vieții private, incluzând interdicții cu privire la libera circulație și cu privire la contactarea anumitor persoane, acestea putându-se aplica și asupra unor persoane care nu sunt suspectate că ar fi comis vreun act terorist.
Proiectul de lege nu prevede cerințe stricte legate de necesitate și proporționalitate pentru a putea impune măsuri preventive, acestea putând fi impuse de președintele Agenției de Stat pentru Securitate Națională (SANS) sau de Ministrul de Interne, fără autorizație judiciară sau orice alte garanții procedurale de protecție a persoanelor în cauză.
Procedurile prevăzute de proiectul de lege nu garantează persoanei implicate șansa de a avea o audiere sau de a prezenta dovezi în favoarea sa. Decizia de a limita drepturi fundamentale este luată nu de către o instanță independentă, ci de către autoritatea cu pricina.
Autoritățile vor avea posibilități nelimitate de a acționa în mod arbitrar. Perioada maximă pentru care vor putea fi impuse măsurile este uriașă - de până la șase luni, cu posibilitatea prelungirii până la nouă luni.
Ministrului de Interne i se acordă competența de a ordona o operațiune de combatere a terorismului și de a determina modul și cazul în care aceasta se va desfășura. Aceasta ar putea include restricții asupra drepturilor fundamentale ale tuturor persoanelor din zonă, inclusiv cu privire la dreptul la proprietate, dreptul la viață private și libertățile personale.
Ofițerii de poliție vor putea restricționa libera circulație, vor putea suspenda accesul la Internet sau confisca documente și distruge echipamente tehnice și de comunicare aparținând oricărei persoane suspectate de pregătirea unui act terorist. Nu există măsuri de protecții împotriva abuzurilor dreptului fundamental la respectarea vieții private a persoanelor, iar autoritățile vor putea decide singure dacă măsurile pe care vor să le ia sunt sau nu necesare.
În pericol se află de asemenea și dreptul de a primi și de a difuza informații. Potrivit proiectului de lege, mass-media va fi obligată să transmită imediat informațiile pe care le primește de la autorități, fără a putea să le modifice. Aceasta oferă autorităților posibilitatea de a dezinforma pe termen nelimitat publicul cu privire la ceea ce face și la ce se întâmplă cu adevărat.
Proiectul de lege va permite de asemenea Parlamentului sau Președintelui să declare, prin decret, stare de urgență. Potrivit dreptului internațional, derogarea de la drepturile fundamentale în situații de urgență este permisă numai atunci când „se pune în pericol viața națiunea" (articolul 15 din Convenția europeană a drepturilor omului și articolul 4 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice).
Proiectul de lege prevede însă că în Bulgaria se va putea decreta stare de urgență fără a fi necesară respectarea acestei condiții, pentru că, mai relevantă decât amenințarea continuă a națiunii, ar fi necesitatea de a facilita investigarea unui act terorist. Nu există, de asemenea, nici limite de timp pentru perioada de timp pe care se poate decreta stare de urgență; perioada de timp pe care se pot restrânge drepturile fundamentale rămâne așadar la latitudinea guvernului.
Acest articol face parte din textul scrisorii deschise scrise de Margarita Ilieva, avocată și directoare a Programului Legal al Comitetului Helsinki din Bulgaria.