Liberty susține solicitarea adresată Marii Britanii de către Monitorul Independent al Legislației privind Terorismul (Independent Reviewer of Terrorism Legislation) conform căreia statul britanic ar trebui să își revizuiască fundamental legile care reglementează măsurile de supraveghere efectuate de către stat în Marea Britanie.
Într-un raport masiv de 300 de pagini, David Anderson QC condamnă status quo-ul existent potrivit Legii din anul 2000 privind regulamentele legate de puterile de anchetă (Regulation of Investigatory Powers Act 2000- RIPA), considerându-l „nedemocratic, inutil și – pe termen lung – intolerabil”; expertul solicită de asemenea înlocuirea acestui act legislativ cu o lege cuprinzătoare și care poate fi înțeleasă de către oameni și de către parlamentari.
Rezultatele raportului sunt așadar într-un contrast izbitor cu mesajele repetate de către Guvernul britanic din 2013 încoace, potrivit cărora cadrul legislativ oferă suficiente garanții pentru a proteja în mod corespunzător dreptul la viață privată al cetățenilor Marii Britanii.
Este necesară o reformă a cadrului legislativ
Liberty solicită de mult timp o reformă a RIPA, pentru a-i asigura pe cetățeni că orice intruziunea în viața privată este autorizată în mod corespunzător și cu respectarea principiilor necesității și proporționaliății existente în domeniul drepturilor omului.
Potrivit lui David Anderson, noua lege trebuie să:
·Respecte standardele internaționale din domeniul drepturilor omului și să impună garanții vizibile și exigente, care să reflecte importanța centrală a Convenției Europene a Drepturilor Omului și a Legii privind Drepturile Omului (Human Rights Act).
·Impună condiția de a obține autorizare judiciară pentru toate mandatele de interceptare și pentru unele solicitări de eliberare de date cu privire la comunicații- standarde minime pentru care Liberty militează de mai bine de un deceniu. Autorizarea ar trebui emisă de către comisarii judecătorești care ar activa în cadrul unei noi Comisii Independente pentru Supraveghere și Informații (ISIC). Anderson recomandă de asemenea ca ISIC să îi poată notifica pe cei supravegheați cu privire la dreptul lor de a depune plângeri la Tribunalul pentru Puterile de Anchetă, care supraveghează serviciile de securitate britanice.
Recomandări
Raportul conține 124 de recomandări separate, multe dintre acestea fiind similare observațiilor trimise lui Anderson de către Liberty. Se recomandă așadar ca:
·Tribunalul pentru Puterile de Anchetă să poată să facă declarații de incompatibilitate în temeiul Legii privind Drepturile Omului, iar hotărârile sale să poată fi atacate pe probleme de fond.
·Exploatarea rețelelor de calculatoare (sau hacking-ul) să fie reglementat prin lege.
·În timp ce anumite operațiuni trebuie să rămână secrete, posibilitățile intruzice de sopinaj ar trebui să fie făcute publice.
Anderson precizează, de asemenea, că nu a existat o evaluare din punct de vedere operațional a Cartei celor care trag cu ochiul, punând sub semnul întrebării „legalitatea, caracterul intruziv și costul propunerilor”. Aceste opinii constituie o lovitură puternică dată planurilor viitoare ale agenției de stat pentru securitate în legătură cu Legea privind puterile de anchetă. Anderson subliniază și că nici o altă altă țară membră a UE sau a Commonwealth-ului meniține necesitatea păstrării de date cu privire la conectarea la internet, Australia interzicând recent astfel de practici prin lege.
Raportul confirmă, de asemenea, că agențiile nu sunt în căutarea unui atu atunci când vor să plaseze sistemele de criptare sub controlul statului – practică ce este în contradicție directă cu observațiile făcute de Prim-Ministru în luna ianuarie.
Colectarea de date în masă
Spre dezamăgirea noastră, Anderson sugerează că poate fi continuată „colectarea de date în masă” cu privire la comunicațiile externe- cele trimise din și în Marea Britanie -, atâta timp cât vor fi introduse anumite „garanții suplimentare" și recomandă menținerea capabilităților de păstrare obligatorie a datelor, așa cum sunt acestea reglementate de Legea din 2014 privind reținerea de date și puterile de anchetă (DRIPA).
Într-o încercare de a justifica interceptarea de mase de date, raportul oferă șase studii de caz. Însă, dat fiind faptul că informațiile furnizate sunt vagi și limitate, este imposibil să se analizeze dacă aceleași rezultate cu privire la securitate ar fi putut fi obținute și prin utilizarea multitudinii de puteri de anchetă și supraveghere pe care agențiile le au la dispoziția lor.
Liberty nu contestă valoarea și beneficiile utilizării competențelor de supraveghere invazive în sine. Considerăm însă că interceptarea speculativă de mase de date și păstrarea acestora reprezintă o măsură ilegală, inutilă și disproporționată. Liberty a contestat legalitatea interceptării de mase de date în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, reprezentându-i pe parlamentarii Tom Watson și David Davis în plângerea lor cu privire la legalitatea DRIPA. Cazul se află pe rolul Curții.
Shami Chakrabarti, director al Liberty, a declarat:
„Acest raport detaliat este foarte diferit de defensiva falsă a deja discreditatului Comitet pentru Informații și Securitate al ultimului Parlament. Liberty solicită garanții judiciare și își manifestă opoziția față de Carta celor care trag cu ochiul de mulți ani. În timp ce suntem de acord cu toate concluziile la care a ajuns, intervenția domnului Anderson poate fi văzută ca un posibil prim pas către re-construirea încrederii publice în supravegherea efectuată cu respectarea vieții private, a democrației și a legii. Este vorba despre încă un rezultat al curajului lui Edward Snowden".