Tech & Rights

Bulgaria: protecția drepturilor copilului este una dintre cele mai mari probleme ale sistemului de oferire de azil

Comitetul Helsinki din Bulgaria (CHB) și-a publicat Raportul Anual de Monitorizare a Procedurilor de Determinare a Statutului de Refugiat pentru anul 2014.

by Bulgarian Helsinki Committee

Pe 20 iunie, cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiaților, Comitetul Helsinki din Bulgaria (CHB) și-a publicat Raportul Anual de Monitorizare a Procedurilor de Determinare a Statutului de Refugiat pentru anul 2014.

Trei probleme majore

Raportul identifică trei dintre domeniile principale în care este necesară luarea de măsuri. Un astfel de domeniu este cel al accesului rapid și eficient la procedurile de determinare a statutului de refugiat în cadrul diviziunilor teritoriale ale Agenției de Stat pentru Refugiați (ASR).

Bulgaria are probleme de asemenea și cu asigurarea asistenței juridice de calitate pentru solicitanții de azil pe perioada desfășurării procedurilor de determinare a statutului acestora. O a treia problemă majoră în anul 2014 a fost accea a lipsei de proceduri care să garanteze respectarea drepturilor copiilor neînsoțiți care solicită azil.

În ceea ce privește drepturile acestor copii, ce se întâmplă în general în practică este că procedurile legale sunt inițiate fără ca minorilor să le fie numit un tutore.

Constatările raportului

Accesul pe teritoriul statului

În 2014 au fost depuse 8.205 de solicitări de azil, numărul fiind cu 35% mai mare decât cel din anul precedent. Creșterea se datorează războiului civil care continuă în Siria, precum și conflictelor emergente din Irak și din alte țări din Orientul Mijlociu și Africa sub-sahariană. Țara din care provin cele mai multe cereri este Siria, pe locul doi aflându-se Afganistan.

De-a lungul frontierei bulgaro-turcă s-au aflat, în 2014, 1.250 de ofițeri de frontieră și 1.350 de polițiști. Ministerul de Interne a raportat că anul trecut le-a fost refuzat accesul pe teritoriul Bulgariei unui număr de 6.400 de resortisanți ai unor țări terțe, majoritatea dintre aceștia fiind trimiși înapoi în Turcia.

Majoritatea persoanelor din state terțe care intră sau încearcă să intre pe teritoriul Bulgariei ajung aici pentru că fug din zone de conflict, zone nesigure sau unde se întâmplă numeroase încălcări ale drepturilor omului.

Copiii neînsoțiți

În 2014 au existat 940 de copii neînsoțiți care au depus cereri prin care au solicitat protecție internațională în Bulgaria, număr cu 80% mai mare decât cel din 2013. Așa cum s-a întâmplat și în anii precedenți, principala problemă a procedurilor de azil prin care trec copiii neînsoțiși este și în 2014 lipsa unor garanții care să asigure că drepturile acestora sunt protejate, precum numirea unui tutore legal, măsură expres prevăută în normele legislative.

Toate procedurile ASR cu privire la copiii neînsoțiți care solicitau azil au fost efectuate doar în prezența unui asistent social. S-a raportat de asemenea și că asistenții sociali nu își fac treaba pentru a se asigura că interesul superior al copilului este întotdeauna respectat, aceștia nefurnizând de fapt nici un fel de asistență și neintervenind auntci când este cazul în procesul de intervievare a copilului; cu alte cuvinte, implicarea lor în proceduri nu constituie decât o participare de formă.

Copiilor neînsoțiți care solicită azil nu li s-a furnizat de asemenea nici asistență juridică în etapa administrativă: în nici unul dintre cazurile monitorizate de către ASR copiii nu au avut vreun avocat care să fie reprezentantul lor legal.

Lipsa unui program de integrare

După ce Programul Național de Integrare (PNI) din 2013 s-a sfârșit în decembrie 2013, Bulgaria nu a mai adoptat sau implementat, în 2014, nici un alt astfel de proggram.

La începutul lunii iulie 2014, Guvernul Bulgariei a adoptat Strategia privind integrarea beneficiarilor de protecție internațională în Republica Bulgaria (2014-2020). Nu a existat însă nici un program atașat strategiei și nici resursele financiare necesare implementării acesteia, ceea ce înseamnă că nu putem vorbi despre existența unui program de integrare a refugiaților pentru anul 2014.

Lipsa totală din 2014 a oricărei forme de sprijin pentru integrare i-a împiedicat pe refugiații al căror statut fusese nou recunoscut și pe alte persoane care beneficiază de protecție să se bucure de o serie de drepturi civile și sociale fundamentale.

Raportul este disponibil aici.