Acum 29 de ani un politolog relativ necunoscut, Francis Fukuyama, a publicat un eseu într-un mic jurnal din Washington numit The National Interest (Interesul Național). Eseul, „Sfârșitul istoriei?", l-a făcut superstar. În acesta Fukuyama a argumentat că se trăia "punctul final al evoluției ideologice a omenirii și universalizarea democrației liberale occidentale ca formă finală a guvernării umane". Triumful "ideii occidentale" părea, în perspectiva sa, evident pentru că toți concurenții ideologici ai liberalismului erau morți sau pe patul de moarte.
O "formă superioară" de organizare a societății umane?
Când aceștia și-a publicat, trei ani mai târziu, bestseller-ul „Sfârșitul Istoriei și Ultimul Om”, Uniunea Sovietică dispăruse. La fel și semnul întrebării de la sfârșitul titlului. Democrația liberală occidentală câștigase. Nu era, credea Fukuyama, ca și cum toate societățile vor deveni în scurt timp societăți liberale democratice de succes. Dar toate aveau să renunțe la „pretențiile lor ideologice de a reprezenta forme diferite și superioare de organizare a societății umane".
Acum, 29 de ani mai târziu, este evident că Fukuyama a fost cam optimist. Istoria pare să fi fost deturnată de la calea aparent clară pe care trebuia să o urmeze. Nu numai că țările în curs de democratizare nu au făcut progrese suficiente în a crea instituții liberale, ci au început să disprețuiască aceste instituții în mod activ. Și au început să pretindă că au o idee mult mai bună. Ceva care este într-adevăr o formă diferită și superioară de organizare a societății umane.
Cei care au continuat să îmbrățișeze valorile democratice liberale occidentale au devenit dușmani. Democrații iliberali (așa cum le place acestora să își spună, deși de fapt nu au nimic de a face cu democrația) au nevoie de dușmani. Aceștia creează permanent și intensifică vrajbă în societate. Vă spun că cei care cred în tribunale independente, mass-medie liberă, stat de drept și altele asemenea nu sunt doar opoziție. Sunt trădători. Nu sunt dispuși să accepte ce vrea majoritatea țării, ci vor să își impună propriul mod de gândire. Iar propunerea lor este să-ți vinzi țara Satanei însuși.
Opriți lupta și începeți să vorbiți
Este însă greșit. Și este greșit nu numai pentru că nu este adevărat. Este greșit și pentru că orice fel de cooperare pașnică necesită un consens social de bază. Pentru a coopera pașnic, trebuie să putem vorbi unul cu celălalt. Trebuie să fim capabili să convenim asupra a ceea ce poate fi numit argument. Și trebuie să ne argumentăm pozițiile și să încercăm să-i convingem pe ceilalți că poziția noastră, deși nu este una cu care pot fi de acord în totalitate, măcar are sens. Este pur și simplu rău pentru noi toți să luptăm în mod constant. Nu ne ajută din punct de vedere economic și nu ne sporește bunăstarea în general.
În "Sfârșitul istoriei?", Fukuyama susținea că „sfârșitul istoriei va fi o perioadă foarte tristă. Lupta pentru recunoaștere, dorința de a-și risca viața pentru un scop pur abstract, lupta ideologică la nivel mondial care a adus îndrăzneală, curaj, imaginație și idealism, va fi înlocuită de calcul economic, rezolvarea nesfârșită a problemelor tehnice și satisfacerea cerințelor sofisticate ale consumatorilor". Declara de asemenea că nu se poate abține să nu fie nostalgic după perioada în care istoria era în curs de desfășurare.
Acum eu nu mă pot abține să nu simt nostalgie pentru momentul acela în care se credea că istoria a ajuns la final.
<iframe id="interactApp5bd72908a27cd90013e5e212" width="600" height="600" style="border:none;max-width:100%;margin:0;" allowTransparency="true" frameborder="0" src="https://poll.tryinteract.com/#/5bd72908a27cd90013e5e212?method=iframe"></iframe>