A oferi cetățenilor posibilitatea să își exercite și să își apere drepturile reprezintă un stâlp al democrației, o condiție sine qua non a oricărei societăți care se consideră a fi justă. Acesta este motivul pentru care liberul acces la justiție este consacrat în Constituția belgiană și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Caracterul său de nevoie de bază este evident, însă liderii noștri politici au tendința de a uita acest lucru tot mai des; legislativul a luat recent o serie de măsuri care au subminat grav dreptul de a avea acces la justiție.
Aceste măsuri, adoptate ca urmare a suspiciunilor cu privire la existența unor abuzuri pe scară largă și a dorinței de a face economii cu orice preț, au restricționat în mod semnificativ posibilitățile celor mai săraci oameni din țară - și ale unui număr important de persoane care fac parte din clasa de mijloc – de a avea acces la un avocat.
Măsuri care afectează semnificativ liberul acces la justiție
Pentru a beneficia de asistență juridică gratuită, cei interesați trebuie acum să facă dovada statutului lor economic precar, fiind nevoie să furnizeze, într-o perioadă foarte scurtă de timp, mai multe documente care sunt de multe ori foarte dificil de obținut. Această măsură de îngreunare a condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru a beneficia de un avocat din oficiu, măsură luată de către Biroul pentru Asistență Juridică, are drept consecință faptul că extrem de multe persoane nu mai sunt în măsură să obțină asistența juridică gratuită de care au nevoie.
Bugetul alocat asistenței juridice a fost diminuat semnificativ în ultimii ani, ceea ce a condus la o scădere importantă a remunerațiilor primite de către avocații din oficiu (o scădere de 4,5% în doi ani) și, drept urmare, la creșterea probabilității ca aceștia să renunțe la practica de a oferi asistență juridică de acest tip.
Frontul întâi de asistență juridică, un serviciu creat de către instanțelor belgiene pentru a informa oamenii cu privire la drepturile lor și a-i consilia cu privire la opțiunile pe care le au în legătură cu obținerea unui avocat, a fost și el supus reformei. Responsabilitatea de a finanța acest serviciu a fost transferată către consiliile locale, ele fiind acum cele care trebuie să aloce buget și să organizeze ceea ce reprezintă primul pas spre a avea acces la justiție.
Anterior scutite de taxe, serviciile de consiliere juridică sunt supuse acum unui TVA de 21%. S-a întâmplat același lucru și în legătură cu taxele altor angajați ai sistemului judiciar, cum ar fi executorii judecătorești, ceea ce face ca cetățenii să suporte costuri tot mai mari atunci când intră în contact cu aceștia. Aceste costuri în creștere reprezintă un obstacol important pentru persoanele care fac parte din clasa de mijloc, ale căror venituri depășesc limitele impuse pentru a beneficia de asistență juridică gratuită, dar pentru care costurile justiție au devenit enorme în comparație cu posibilitățile lor financiare.
Anumite taxe judiciare pe care cetățenii trebuie să le plătească pentru a introduce o acțiune în justiție au fost majorate în 2012 cu 15%. Aceasta este încă o măsură care ar putea descuraja beneficiarii de asistență juridică gratuită să introducă acțiuni în justiție deoarece, în cazul în care ar pierde procesul, ar fi răspunzători pentru acoperirea costurilor înaintate de creditorii lor.
Clasa de mijloc este și ea afectată
Ca urmare a acestor măsuri, un număr tot mai mare de oameni – cei mai afectați fiind cei săraci, dar și persoane care fac parte din clasa de mijloc- nu mai ai posibilitatea de a-și apăra și exercita drepturile. Un număr important de oameni, număr dificil de estimat, sunt acum în umbră, invizibili și lipsiți de posibilitatea de a fi auziți. Poate fi vorba despre un părinte care își crește singur copiii și care are un venit lunar de 1.500 de euro (nebeneficiind, datorită venitului său prea mare, de asistență juridică gratuită). Acesta nu ar avea posibilitatea financiară de acoperi costurile cu privire la un eventual proces cu școala la care merg copiii săi. Poate fi vorba și despre una dintre părțile dintr-un proces de divorț, parte forțată să se apere singură pentru că nu își permite un avocat; sau despre victima unui escroc, sau despre o persoană care a primit o amendă pe nedrept.
Măsurile adoptate în ultimii ani nu au rezultat doar în creșterea nivelului de sărăcie al cetățenilor, ci și în redefinirea conceptului de justiție, care nu mai este compatibil cu dreptul de a avea acces la justiție, semănând mai mult cu un sistem care vrea cât mai puține costuri, un sistem care vrea profit, un sistem interesat mai mult de partea financiară.
Toți cei implicați în sistemul prin care se oferă asistență juridică, inclusiv asociațiile de avocați și sindicatele, sunt de acord că ar trebui să existe liberul acces la justiție, acces care ar trebui să fie oferit prin servicii publice. De aceea este absolut esențială refinanțarea durabilă și adecvată a sistemului de asistență juridică, sistem care primește în prezent doar 0,02% din bugetul de stat.
Dreptate pentru Toți! (Justice for All!)
Platforma Dreptate pentru Toți! (Justice for All!), platformă care reunește asociații, sindicate și membri ai sistemului judiciar, solicită să se pună capăt restrângerii liberului acces la justiție, restrângere care este subtilă, dar reală.
Aceasta solicită următorului guvern federal să dezvolte un cadru care să garanteze liberul acces la justiție pentru oricine, indiferent de nivelul veniturilor.
Reprezentând opinia societății civile, platforma trebuie să fie auzită și la nivelul celor implicați în procesul decizional în ceea ce privește liberul acces la justiție.
Platforma se adresează în primul rând consiliilor locale, cerându-le să acorde o atenție sporită problemei asistenței juridice, problemă asupra cărora ele sunt cele care au jurisdicție în prezent, și să recunoască în sfârșit rolul lor central în prevenirea de încălcări ale drepturilor omului.
O inițiativă a Platformei Dreptate pentru Toți! (Justice for All!), susținută de:
Association de Défense des Allocataires Sociaux (Asociația pentru Protecția Beneficiarilor de Serviciu Sociale), Association pour le Droit des Etrangers (Asociația pentru Drepturile Străinilor), Association Syndicale des Magistrats (Asociația Sindicală a Magistraților), Atelier des Droits Sociaux (Atelierul de Drepturi Sociale), Caritas International, CBAR-BCHV, Centre d'Action Laïque (Centrul pentru Acțiune Laică), CIRE, Collectif Solidarité Contre l'Exclusion (Comunitatea Solidară împotriva Excluziunii), DEI-Belgique, Jesuit Refugee Service (Serviciul Iezuit pentRU Refugiați), Ligue des Droits de l'Homme (Liga pentru Drepturile Omului), Linksecologisch forum, Netwerk Tegen Armoede, Point d’Appui, Progress lawyers Network, Réseau de Lutte contre la Pauvreté Belge (Rețeaua belgiană de luptă împotriva sărăciei), Forum Bruxellois de lutte contre la pauvreté (Forumul din Bruxelles pentru lupta împotriva sărăciei), Réseau Wallon Lutte contre la Pauvreté (Rețeaua de luptă împotriva sărăciei Wallon) , Samenlevingsopbouw, Service Droits des Jeunes (Serviciul pentru Drepturile Tinerilor), Syndicat des Avocats pour la Démocratie (Sindicatul Avocaților pentru Democrație), Vluchtelingenwerk Vlaanderen, Vrouwenraad.