Să cerem Comisiei Europene să facă ceva în legătură cu faptul că Spania încalcă principiile fundamentale ale UE!

Drepturile omului, dreptatea și statul de drept constituie principii de bază pentru UE. Guvernul spaniol a adoptat un pachet de reforme legislative care subminează grav aceste principii. Comisia trebuie să facă ceva în legătură cu aceasta!

by Rights International Spain

În Spania statul de drept se află în pericol

Criza financiară a avut drept efect faptul că un număr tot mai mare de oameni au început să facă uz de libertatea lor de întrunire. Oamenii s-au folosit de acest drept fundamental pentru a-și exprima opoziția față de reformele propuse și pentru a solicita un alt tip de reforme. Au fost organizate proteste împotriva măsurilor de austeritate care au inclus reducerea cheltuielilor bugetare pentru sănătate și educație, împotriva executării silite de către bănci a caselor oamenilor și a vânzării de produse financiare toxice; împotriva corupției politicienilor și împotriva propunerilor de reformare a normelor care reglementează avortul. De la începutul crizei financiare (2008), numărul de demonstrații a crescut cu 283%.

S-au organizat demonstrații și pentru a se solicita o transparență mai mare și asigurarea posibilității cetățenilor de a participa în procesul de luare a deciziilor, precum și pentru a se manifesta dezacordul față de crearea de restricții cu privire la libertatea de exprimare și la libertatea de întrunire pașnică. Aceste demonstrații au avut loc în spații publice precum cele aflate în fața clădirilor Guvernului, locuințelor persoanelor de rang înalt și băncilor, precum și în locuințe care urmau a fi evacuate, protestele care au avut loc acolo fiind menite a preveni evacuarea. Guvernul a încercat inițial să restricționeze și să descurajeze publicul de la a protesta pașnic prin utilizarea măsurilor de urmărire penală și aplicarea unor amenzi administrative. Oamenii însă au reușit să conteste cu succes astfel de măsuri prin intermediul instanțelor de judecată.

Criza financiară i-a determinat pe mulți să apeleze la judecători pentru a-și apăra și alte drepturi; cei care urmau a fi evacuați le-au cerut să le apere dreptul la locuință; cei care au vrut să își salveze investițiile făcute în produse financiare toxice au cerut să le fie apărat dreptul la proprietate. În ultimul an a crescut semnificativ numărul de cereri prin care s-a solicitat asistență juridică gratuită. Ca răspuns la această situație, Guvernul a încercat să facă mai dificil accesul la instanță pentru persoanele care doreau să își vadă drepturile apărate în fața autorităților și a întreprinderilor mari. Prin propuneri legislative noi încearcă acum să slăbească sistemul judiciar prin reducerea eficacității și independenței acestuia, făcând de asemenea mai dificilă depunerea de plângeri prin crearea unor obstacole de ordin financiar precum crearea de restricții privind asistența juridică gratuită cu scopul de a face ca numărul de persoane care pot apela la acest serviciu public esențial să fie cât mai mic.

Unele dintre aceste propuneri au fost deja adoptate, în timp ce altele se află încă în curs de dezbatere. Luate împreună, acest pachet de măsuri subminează grav principiile statului de drept:

Propunerea legislativă privind asistența juridică gratuită ar putea avea efectul de a împiedica accesul la justiție și la un control judecătoresc eficient prin faptul că restricționează semnificativ accesul la asistență juridică gratuită.

Noile condiții impuse prin această propunere fac ca o parte considerabilă a populației să nu mai fie eligibilă pentru a primi asistență juridică gratuită, chiar dacă nu își poate permite să meargă la instanțe pentru a-și apăra drepturile. Un alt indicator care atestă lipsa de angajament a Spaniei în legătură cu a-și face sistemul judiciar accesibil este evidențiată în bugetul alocat sistemului de asistență juridică: Spania cheltuiește 0,80 euro/cap de locuitor, în timp ce media europeană se situează la 8.63 euro. În ultimii ani, între 25 și 35% din cetățeni și-au văzut încălcat dreptul de a avea acces la justiție.

Legea privind taxele judiciare, în vigoare din 2012, este discriminatorie deoarece are un impact disproporționat asupra companiilor mai mici în comparație cu marile corporatii, cum ar fi băncile și societățile de asigurare.

Reformele parțiale realizate în 2015 cu privire la varianta originală nu au rezolvat problemele create prin introducere, de către stat, a taxelor judiciare. Persoanele care au plătit aceste taxe între decembrie 2012 și februarie 2015, cu scopul de iniția procese pentru a-și vedea drepturile protejate, nu își vor primi banii înapoi. Persoanele care nici măcar nu au putut să inițieze astfel de procese nu vor primi despăgubiri. Banii colectați prin plata taxelor judiciare (aproximativ 540 milioane euro) nu a fost alocate, în general, nici sistemului de justiție, nici pentru prestarea de asistență juridică gratuită.

Sistemul de justiție este copleșit și nu are suficiente resurse. Aceasta cauzează întârzieri semnificative în cadrul procedurilor judiciare, ceea ce subminează și mai mult dreptul de a avea acces la justiție.

Guvernul a propus reforme în legătură cu Legea organică privind sistemul judiciar și Codul de Procedură Penală pentru a rezolva problema lipsei de resurse. Cu toate acestea, aceste măsuri sunt prea limitate și fragmentate. Este nevoie de reforme cuprinzătoare care să restructureze și să modernizeze sistemul judiciar, precum și de resurse umane și financiare suficiente. De fapt, bugetul alocat instanțelor (în euro pe cap de locuitor) a scăzut drastic între 2010-2012 (de la aproximativ 90 de euro/cap de locuitor la mai puțin de 30 de euro/cap de locuitor), fiind printre cele mai scăzute din Europa. Bugetul alocat pentru justiție a continuat să scadă și în 2013 (cu 4,21%) și în 2014 (cu 2,13%). Spania este, de asemenea, printre țările europene cu cel mai mic număr de judecători pe cap de locuitor (în jur de 10 judecători / 100.000 locuitori), iar în sondajele de opinie cu privire la independența judiciară are întotdeauna rezultate proaste.

Lipsa resurselor slăbește, de asemenea, capacitatea sistemului judiciar de a pune în balanță puterea executivă și cea legislativă. O reformă din 2013 a Legii cu privire la Consiliul General al Puterii Judiciare, combinată cu o practica de interferențele politice, amenință în continuare independența judiciară.

Legea privind securitatea cetățenilor și siguranța publică și Codul Penal conțin prevederi prea generale și prea vagi care acordă autorităților o marjă de apreciere prea largă, acestea putând aplica sancțiuni penale și administrative în mod arbitrar. Aceste legi amenință dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de exprimare, fundamente de bază ale unei societăți democratice și pluraliste. Raportori speciali ai ONU și-au exprimat îngrijorarea că aceste reforme, care amenință să încalce drepturi și libertăți fundamentale, ar putea fi un răspuns al Guvernului spaniol pentru numeroasele demonstrații care s-au desfășurat în Spania în ultimii ani.

Procesul prin care se adoptă pachetul de propuneri pentru reformă este în conflict cu o altă valoare de bază inerentă în legătură cu statul de drept: „un proces legislativ transparent, responsabil, democratic și pluralist". Guvernul nu s-a angajat în consultări adecvate cu părțile interesate, cum ar fi experții societății civile și experții în drepturile omului, neoferind punctelor de vedere ale acestora atenția cuvenită. Multe dintre reformele propuse și care au fost menționate mai sus sunt formulate în termeni prea vagi și generale, subminând principiul legalității.

Noul cadru al UE privind consolidarea statului de drept

Drepturile omului, justiția și statul de drept sunt intrinsec legate și constituie valori fundamentale pe care se întemeiază Uniunea Europeană. Orice încercare de a ataca aceste valori, pe care sunt obligate să le respecte toate statele membre UE, subminează încrederea reciprocă între aceste state, încredere de care este nevoie pentru ca UE să funcționeze. Subminează de asemenea și angajamentele asumate de guvernele naționale și Uniune față de cetățenii săi. Comisia Europeană a afirmat că „în cazul în care mecanismele stabilite la nivel național pentru a asigura statul de drept încetează să funcționeze eficient, există o amenințare sistemică pentru statul de drept și, prin urmare, pentru funcționarea UE (...) . În astfel de situații, UE trebuie să acționeze pentru a proteja statul de drept ca valoare comună a Uniunii".

În acest scop, Comisia a stabilit un nou cadru pentru a proteja statul de drept împotriva amenințărilor sistemice. Acesta este complementar altor mecanisme existente și prin care se urmărește „a se permite Comisiei să găsească o soluție împreună cu statul membru în cauză, cu scopul de a preveni ca un pericol sistemic pentru statul de drept (...) să se dezvolte într-un risc real de a vedea o încălcare în sensul articolului 7 din Tratatul UE".

Principiile directoare și de bază ale statului de drept prevăzute în Cadrul UE pentru consolidarea statului de drept includ: (i) accesul la justiție și control judecătoresc independent și eficient; (ii) nediscriminarea și egalitatea în fața legii; (iii) separarea puterilor în stat și independența justiției; (iv) certitudinea juridică și respectarea drepturilor omului; și (v) un proces legislativ transparent, responsabil, democratic și pluralist.

Principiile și valorile UE sunt amenințate în Spania. Fă-ți vocea auzită și cere-i Comisiei Europene să ia măsuri imediate pentru a intensifica controlul asupra situației din Spania și a efectua o evaluare în temeiul cadrului său privind statul de drept.