Populismul merge adesea mână în mână cu xenofobia și discursurile prin care se instigă la ură – aceasta a fost declarația companiilor IT care lucrează în domeniul social media, emisă la începutul acestui an, care a făcut inițiativa lor să pară una utilă și apărută într-un moment în care era cu adevărat nevoie de ea.

Companiile IT s-au unit pentru a combate textele on-line care instigă la ură

Potrivit unui cod de conduită instituit de Comisia Europeană, acestea au promis să elimine rapid textele ilegale, publicate online și raportate ca instigând la ură pentru ca astfel să se pună capăt promovării de acte violente și de comportamente pline de ură.

Companii precum Facebook, Twitter, Google, YouTube, Microsoft și alții au convenit să creeze un mecanism prin care să evalueze, la cerere, texte care încalcă astfel de reguli, linii directoare europene și, atunci când este necesar, legi naționale de transpunere a deciziei-cadru privind combaterea rasismului și a xenophobiei. Companiile au promis să răspundă la astfel de cereri într-un termen de 24 de ore și, atunci când este cazul, să elimine textele cu pricina sau să dezactiveze accesul la ele.

Rezultate dezamăgitoare

Având în vedere aceste promisiuni, Rețeaua Internațională de combatere a Urii din Spațiul Virtual (International Network against Cyber Hate (INHC)), împreună cu o serie de ONG-uri europene care lucrează în domeniu - cele mai multe fiind membre ale INACH, au verificat dacă acestea respectă Codul de Conduită așa cum au promis. După o perioadă de monitorizare de șase săptămâni bazată pe o metodologie comună, s-a ajuns la concluzia că nu există rezultate bune nici când vine vorba despre perioada de timp în care sunt înlăturate textele, nici în legătură cu proporția de astfel de texte care sunt înlăturate.

Rezultatele inițiale arată că sunt înlăturate 28% din textele în legătură cu care se fac plângeri. Cu toate acestea, doar 40% din solicitări sunt examinate în termen de 24 de ore, deși Codul de conduită disctează ca evaluarea majorității solicitărilor să se facă în termen de 24 de ore.

Comisarul UE pentru Justiție, Věra Jourová, a declarat: "În ultimele săptămâni și luni am aflat că toate companiile de social media trebuie să își respecte rolul important pe care îl au și să își asume responsabilitatea atunci când vine vorba de fenomene precum radicalizare on-line, discursurile ilegale prin care se instigă la ură ilegale sau știrile false. În timp ce companiile de IT se îndreaptă în direcția cea bună, primele rezultate arată că firmele IT vor trebui să facă mai mult pentru a avea succes".

Companiile „ar fi trebuit să fie mult mai eficiente”

Cele 12 ONG-uri care au participat la cercetare, cu sediul în nouă țări UE, au analizat răspunsurile la 600 de solicitări. 28,2% dintre ele au dus la înlăturarea sau ștergerea de texte.

Tamás Berecz, analist al INACH, a declarat pentru Liberties că „în baza cercetării, companiile de social media ar fi putut fi mult mai eficiente și ar fi trebuit să fie mult mai eficientă. Răspunsul lor a fost cel obișnuit, au promis că vor fi mai eficiente- în același timp existând o încercare de a-și justifica inacțiunea prin argumente legate de libertatea de exprimare și de cât de intensă e activitatea de monitorizare”.

Procesul este unul complicat și datorită refuzului companiilor de a oferi Comisiei Europene și ONG-urilor participante date interne privind ura din mediul online. Experții INACH cred că există doar două motive posibile pentru eșecul companiilor de a-și îndeplini obligațiile pe care le au; e vorba fie de probleme legate de capacitate, caz în care companiile vor trebui să cheltuiască mai mult pentru aceste sarcini, fie de probleme de înțelegere a domeniului, caz în care e nevoie de o mai bună pregătire a experților care fac evaluarea.

O a doua cercetare va fi efectuată în 2017, pentru a evalua progresul și a lua decizii cu privire la ce ar trebui făcut în viitor.

Liberties vă va ține la current în legătură cu acest subiect!