În contextul recentelor evenimente cu caracter terorist din Franța, Ministerul pentru Societatea Informațională a convocat „în regim de urgență” un grup de lucru interinstituțional care să reintroducă pe agenda publică românească un pachet de legi de supraveghere în masă a populației, deși acestea au fost respine în ultimii ani atât de Curtea Europeană de Justiție, cât și de Curtea Constituțională a României.
Este vorba despre legea stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie și Internet - așa numita lege Big Brother - și legea înregistrării posesorilor cartelelor prepay și a utilizatorilor de Internet wi-fi. Autoritățile române consideră că prin anularea amintitelor legi s-ar fi creat un „vid legislativ” în România, care ar vulnerabiliza țara în fața eventualelor atentate teroriste.
APADOR-CH împreună cu mai multe organizații neguvernamentale a trimis o scrisoare publică în care atrage atenția că acest presupus „vid legislativ” este de fapt cunoscut de instituțiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru interinstituțional să analizeze în regim de urgență respingerea de către Curtea Constituțională a legii Big brother reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greșelile trecutului și îngrădește drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toți actorii din societate interesați de subiect.
Această grabă de a impune din nou legile neconstituționale amintite arată încă o dată că atât sectorul privat, cât și cel al societății civile sunt ignorate de autoritățile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte.
Totodată, graba statului român de a legifera în domeniul supravegherii în masă sub pretextul terorii din Franța nu ține cont de câteva aspecte esențiale:
1. Franța, exemplul invocat care a declanșat această “agitație” instituțională locală, beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015. Mai mult, politicieni francezi de marcă se dovedesc mai cerebrali, respingând “ideea unei legislatii dictate de emotie”.
2. Orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are șanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicații oricum rețin date de trafic în scop comercial. Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală.
3. Decizia Curții Constituționale de respingere a pachetului “Big Brother” datează din iulie 2014, prin urmare “urgența” invocată nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale.
Orice ordonanță de urgență în acest domeniu, unde se afectează în mod direct drepturile fundamentale, ar fi neconstituțională conform art.115 alin.(6) din Constituția României.
O tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăților și ocolirea unor decizii ale Curții Constituționale!