EU Watch

Nouă state UE au cerut Poloniei să respecte principiile statului de drept

9 state membre UE au cerut Poloniei, în cadrul unei întâlniri ONU, să restabilieasca independența și eficiența Tribunalului Constituțional și să respecte principiile statului de drept. Își vor menține însă oare acestea poziția și în cadrul Consililui UE?

by LibertiesEU

Ieri Polonia a fost revizuită în cadrul Organizației Națiunilor Unite. În cadrul unei audieri de trei ore din cadrul Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, țări din întreaga lume au discutat despre situația drepturilor omului, a principiilor statului de drept și a democrației. Până acum, puține guverne UE au vorbit în mod deschis despre situația tot mai proastă din Polonia.

Ieri însă Germania, Franța, Spania, Țările de Jos, Suedia, Danemarca, Austria, Belgia și Republica Cehă au solicitat separat Poloniei să revină asupra reformelor pe care le-a făcut și care au afectat autoritatea și eficiența Tribunalului său Constituțional, amenințând independența întregului sistem al justiției. Multe dintre state au cerut în mod expres Guvernului polonez să pună în aplicare recomandările Comisiei Europene și să protejeze mass-media și ONG-urile.

Pericol privind independența judecătorilor

Din 2015 până în prezent situația drepturilor omului din Polonia s-a deteriorat constant, atunci începând așa-numita „criză constituțională”. Guvernul polonez a introdus mai multe reforme menite să paralizeze instanța din vârful piramidei sistemului judiciar polonez, Tribunalul Constituțional, pentru a preveni posibilitatea contestării programului controversat de legi și politici al Guvernului. Mai mult, guvernanții polonezi continuă cu reformele controversate. Când la Geneva statele lumii solicitau Poloniei să revină asupra controversatelor sale reforme, partidul de guvernământ lucra la un alt proiect de lege care să dea Guvernului o mai mare putere în legătură cu numirea membrilor Consiliului Național al Justiției. În mod deloc surprinzător, acest Consiliu responsabil de protejarea independenței sistemului judiciar a criticat aspru reformele cu privire la Tribunalul Constituțional.

Alte aspecte îngrijorătoare din Polonia includ preluarea de către stat a presei publice, precum și propuneri care ar reduce dreptul la protest pașnic. În prezent, Guvernul polonez intenționează de asemenea să reformeze modul în care sunt distribuite fonduri publice organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri), ceea ce ar putea descuraja unele ONG-uri să mai critice politicile guvernamentale.

Consiliul Afaceri Generale

Guvernul polonez nu a reacționat în nici un fel ca urmare a criticilor adresate de la nivel internațional. Comisia Europeană a încheiat recent o anchetă care a durat un an, în cadrul căreia s-a constatat că recentele reforme reprezintă o „amenințare sistemică" la adresa principiilor statului de drept. Cu toate acestea, recomandările sale au fost în mare parte ignorate. Comisia a declarat că nu va declanșa mecanismul prevăzut la articolul 7, deoarece nu există suficient sprijin din partea guvernelor UE în cadrul Consiliului pentru a impune sancțiuni. Într-o ultimă încercare de a crea presiune politică semnificativă din partea UE, Comisia a reușit să plaseze Polonia pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Afaceri Generale al UE care va avea loc săptămâna viitoare, pe 16 mai 2017.

Este prima dată când un guvern UE a fost înscris pe ordinea de zi a Consiliului pentru a se discuta despre situația privind drepturile omului. Guvernele UE au menținut până acum o tăcere reciprocă și nu au vorbit niciodată într-un cadru oficial de la Bruxelles despre situația privind drepturile omului, statul de drept și democrația din anumite state membre.

De ce? Deoarece unele guverne se tem că discuțiile de la nivelul UE vor avea implicații politice mult mai serioase decât cele din cadrul altor organizații internaționale precum Consiliul Europei sau ONU. Acest lucru se datorează faptului că evenimentelor de la Bruxelles li se acordă în general mai multă atenție din partea mass-mediei decât celor de la Geneva sau Strasbourg. Iar a fi etichetat ca stat care înalcă drepturile omului poate să transforme alianțele dintre state în situații în care statele sunt mai puțin dispuse să coopereze în timpul negocierilor UE cu privire la alte aspecte, cum ar fi comerțul și politica economică, ceea ce poate avea consecințe de ordin financiar importante.

Ultima șansă?

Prin urmare, există riscul ca în cadrul întâlnirii Consiliului de pe 16 mai să nu fie vorba decât despre prezentarea de către Comisia Europeană a rezultatelor anchetei sale privind Polonia, fără a se discuta despre situație mai în detaliu. Având în vedere că până acum Comisia și-a epuizat deja instrumentele juridice pe care le avea la dispoziției, aceasta ar putea fi ultima șansă de a pune cu adevărat presiune politică de la nivelul UE asupra Guvernului polonez.

Deoarece Consiliul UE poate exercita presiune mai puternică decât ONU sau alte organisme internaționale, unele guverne ale UE doresc ca în acest spațiu să nu se discute despre drepturile omului. Tocmai acesta este însă motivul pentru care este important ca atitudinea de la Geneva să se repete și la Bruxelles, unde guvernele UE nu ar trebui să aleagă să păstreze tăcerea. UE se întemeiază pe valorile drepturilor fundamentale, ale democrației și ale statului de drept. Nici o țară nu are voie să devină membră a Uniunii dacă nu este dispusă să implementeze aceste standarde. Presiunea politică din partea guvernelor în cadrul Consiliului este unul dintre singurele mijloace rămase la nivelul UE pentru a proteja valorile pe care UE le-a creat și pe care ar trebui să le susțină.

Scris de Israel Butler (Uniunea Libertăților Civile pentru Europa) și Małgorzata Szuleka (Fundația Helsinki pentru Drepturile Omului).