Tech & Rights

Parlamentul European a început procesul de declanșare a articolului 7 împotriva Guvernului Ungariei, căruia îi solicită să retragă proiectul de lege anti-ONG-uri

Parlamentul European a adoptat o rezoluție care ar putea conduce la sancțiuni la nivelul UE împotriva Guvernului Ungariei datorită ignorării valorilor fundamentale ale UE privind democrația, drepturile omului și statul de drept.

by Israel Butler

Prin rezoluția aceasta Guvernului Ungariei i se solicită, printre altele, să retragă proiectul de lege anti-ONG, ceea ce Liberties consideră a fi o victorie importantă. Rezoluția activează de asemenea regula 83 din Regulamentul de procedură al Parlamentului, care ar putea duce la sancționarea Ungariei în temeiul mecanismului prevăzut la Articolul 7. Aceasta ar fi prima dată în istoria UE când s-ar utiliza acest mecanism.

Ce este regula 83?

Articolul 7 din Tratatul UE face posibilă sancționarea unui stat membru al UE pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE. Până la aplicarea sancțiunilor însă trebuie parcurs un drum lung. Decizia finală se ia de către guvernele naționale în cadrul Consiliului UE. Articolul 7 alineatul (1) permite guvernelor să decidă că există un „risc clar" al încălcării valorilor UE. Articolul 7 alineatul (2) permite guvernelor să decidă că valorile UE sunt deja încălcate, încălcarea fiind una în curs. Articolul 7 alineatul (3) permite votul în legătură cu aplicarea de sancțiuni.

Articolul 7 poate fi activat de către Comisie, de un grup de guverne sau de Parlamentul European. Cu alte cuvinte, fiecare dintre acești actori are puterea de a plasa Ungaria pe ordinea de zi a Consiliului, invocând în mod oficial articolul 7. Aici devine importantă regula 83 a Regulamentului de procedură al Parlamentului European, care stabilește procesul care le permite parlamentarilor europeni să inițieze discuții cu privire la Ungaria, în cadrul Consiliului, în vederea prevederilor de la Articolul 7.

Ce urmează?

Parlamentul European își desfășoară cea mai mare parte din activitate prin comisii care se ocupă de anumite politici. Articolul 83 solicită Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne să prezinte un proiect de rezoluție care va declanșa în mod oficial articolul 7. Acest proiect de rezoluție va fi apoi votat în cadrul Parlamentului. Pentru ca acesta să treacă e nevoie de votul favorabil din partea a două treimi dintre parlamentarii europeni. Având în vedere voturile de ieri, părerile sunt împărțite; orice decizie se va lua, aceasta va fi una luată la limită.

În cazul în care se vor primi suficiente voturi favorabile, se va activa Articolul 7 alineatul (1). Aceasta înseamnă că guvernele naționale din cadrul Consiliului vor avea o dezbatere cu privire la Ungariei, urmând să voteze pentru a decide dacă există cu adevărat riscul ca valorile UE să fie grav încălcate. Înainte de a fi posibilă sancționarea acesteia, guvernele vor trebui să voteze și în legătură cu articolul 7 alineatul (2). Aceasta este partea complicată, deoarece e necesară o decizie luată în unanimitate de către guverne, iar Guvernul polonez, care a subminat și el statul de drept, va încerca cel mai probabil să protejeze Guvernul Ungariei.

De ce sunt toate acestea importante?

Rezoluția a fost adoptată cu o majoritate impresionantă: 393 de voturi pentru, 221 împotrivă și 64 de abțineri. Parlamentarii din partidul aflat la putere în Ungaria, Fidesz, fac parte din cel mai mare grup politic din Parlamentul European, Partidul Popular European (PPE). Până în prezent, PPE a protejat în mare măsură Fidesz, fie prin blocarea rezoluțiilor, fie prin transformarea acestora în documente cu impact redus. Acest vot arată însă că există diviziuni puternice în cadrul PPE, tot mai mulți dintre parlamentarii europeni de acolo începând să se simtă inconfortabil cu a fi asociați cu un guvern care încalcă permanent drepturile omului, principiile democratice și principiile statului de drept. Membrii PPE din Parlamentul European care au dorit să voteze împotriva Ungariei au reușit să obțină permisiunea pentru votul liber și aproape 70 au votat în favoarea rezoluției, în timp ce alți 40 s-au abținut de la vot.

Chiar dacă nu se va ajunge niciodată la sancționarea Guvernului Ungariei de către guvernele naționale, viața acestuia va deveni cu siguranță complicată la Bruxelles. Guvernele și parlamentarii europeni trebuie să colaboreze cu colegii lor din alte țări pentru a obține ce își doresc atunci când vine vorba de adoptarea de legi și politici noi. A fi cunoscut drept un stat care încalcă drepturile omului va face mai dificilă găsirea de aliați, cea ce va slăbi influența Ungariei în politica UE.

Ce a făcut Liberties?

Liberties a lansat, pe 11 aprilie, o petițiem prin intermediul Avaaz.org, prin care a solicitat Parlamentului European să adopte o rezoluție prin care să se ceară Guvernului Ungariei să retragă proiectul de lege care ar marca ONG-urile ca agenți străini. Împreună cu Uniunea pentru Libertăți Civile din Ungaria și cu Comitetul Helsinki din Ungaria am vorbit cu diferite grupuri politice, inclusiv cu cei aflați la conducerea PPE, pentru a le explica situația din Ungaria. De asemenea, am convins ONG-urile de la Bruxelles să includă solicitarea noastră către Parlamentul European într-o declarație publică susținută de peste 500 de ONG-uri europene. Apoi am elaborat o opinie juridică, împreună cu European Centre for Not-for-Profit Law (Centrul european pentru legislația nonprofit), explicând modul în care proiectul de lege anti-ONG, dacă ar fi adoptat, ar încălca legislația UE. Au fost de asemenea făcute recomandări detaliate parlamentarilor cu privire la ce să ar trebui inclus în rezoluție.

Cum s-a ajuns până aici?

De la venirea la putere în 2010, Prim-Ministrul Ungariei, Victor Orbán a făcut bucățele democrația. A preluat controlul asupra mass-mediei publice și a închis gura companiilor private de mass-media amenințându-le cu amenzi, impozite punitive sau închidere. Și-a protejat Guvernul împotriva proceselor în instanțele judecătorești modificând Constituția, umplând Curtea Constituțională cu aliați politici de ai săi și luându-i puterile principale. Între timp a continuat și să umple buzunarele prietenilor săi aflați în fruntea lumii de afaceri din Ungaria printr-un sistem politic profund corupt.

Printre cei mai recenți pași făcut în această direcție, Guvernul Ungariei a adoptat o lege care vizează închiderea Universității Central Europene (Central European University) și apoi și-a îndreptat atenția asupra ONG-urilor care ucrează în domeniul drepturilor omului, mediului înconjurător și anticorupției. Guvernul a propus o lege anti-ONG de inspirație rusească care ar obliga ONG-urile care primesc mai mult de 23.300 de euro pe an în donații din străinătate să se eticheteze public ca fiind finanțate din străinătate. Guvernul a început deja să stigmatizeze aceste ONG-uri numindu-le „organizații agent". Atacul lui Orbán asupra ONG-urilor este o încercare de a închide gura ultimilor care îi mai critică legile și politicile atunci când acestea încalcă regulile europene privind drepturile omului.

ONG-urile sunt vitale pentru democrație, drepturile omului și statul de drept. Ele contribuie la asigurarea existenței unui guvern care respectă legea și drepturile popoarelor lor. Ele informează publicul cu privire la modul în care autoritățile se folosesc de puterile pe care le au și cheltuiesc banii publici. ONG-urile ajută de asemenea publicul să se organizeze pentru a se adresa, cu o singură voce, reprezentanților lor politici.