Tech & Rights

Lituania a vrut să limiteze dreptul jurnaliștilor de a-i critica pe politicieni

Politicienii lituanieni au votat în unanimitate pentru modificarea Codului Civil din Lituania în vederea limitării dreptului de a critica persoanele publice.

by Human Rights Monitoring Institute

Decizia Parlamentului Lituaniei ar putea reduce în mod semnificativ libertatea de exprimare și libertatea presei din țară.

Eliminarea garanțiilor jurnaliștilor

În prezent, Codul civil prevede o mai mare libertate atunci când vine vorba despre publicarea de informații cu privire la persoane publice și la activitățile acestora, în comparație cu ceea ce este permis în legătură cu cetățenii de rând.

Chiar și dacă se dovedește că informațiile publicate sunt false, dacă persoana care le-a publicat poate dovedi că a acționat cu bună-credință și nu știa că acestea nu erau adevărate, acea persoană scapă de răspundere și nu trebuie să plătească despăgubiri.

Aceste garanții sunt de interes în special pentru jurnaliști pentru că le permit să lucreze și să informeze publicul cu privire la ce fac persoanele publice.

Apărarea demnității politicienilor

La 8 decembrie, legiuitorul lituanian a decis însă să schimbe regulile. Potrivit noilor norme, garanțiile menționate mai sus referitoare la publicarea de informații false nu mai există dacă a fost afectată onoarea sau demnitatea cuiva.

Modificările au fost adoptate, teoretic, pentru că a fost eliminată infracțiunea legată de insultă și a fost nevoie de crearea unei căi de atac pentru a obține despăgubiri în astfel de cazuri.

Cu toate acestea, prin adoptarea acestora parlamentarii au reușit să elimine protecția suplimentară acordată jurnaliștilor, din moment ce, în esență, răspândirea de informații false poate dăuna reputației unei persoane publice și se poate astfel argumenta în toate cazurile că a fost afectată onoarea și demnitatea persoanei în cauză.

Descurajarea jurnaliștilor

"Aceste schimbări reprezintă o amenințare serioasă pentru activitatea mass-media, deoarece acestea pot justifica tragerea la răspunedere a jurnaliștilor, în temeiul dreptului civil, pentru că au criticat acțiunile unor persoane publice, afirmând că [critica] nu corespunde faptelor și afectează onoarea și demnitatea persoanei publice", a declarat Karolis Liutkevičius de la Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului.

Potrivit acestuia, reglementările cu pricina pot descuraja jurnaliștii de la a-și face treaba cum trebuie, de la îndeplinirea atribuțiilor sale directe - și anume, informarea publicului cu privire la informații pertinente. Libertatea mass-media trebuie să includă, de asemenea, dreptul la o hiperbole, la provocare, la dezbateri și critici dure, toate pentru a se asigura că presa este capabilă să funcționeze în calitate de gardian al interesului public.

Criticilor li se pun de obicei puține limite

"Critica și declarațiile evaluative nu pot fi considerate insulte, când dreptul de a critica activitatea autorităților și a funcționarilor publici este protejată de Constituția țării noastre, precum și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului", a adăugat Liutkevičius.

Potrivit acestuia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat în repetate rânduri că politicienii care acționează în calitate oficială pot fi criticați mai mult decât cetățenii obișnuiți.

Politicienii se supun, inevitabil și cu bună știință unei supravegheri mai atente a acțiunilor și cuvintelor lor, de către presă sau de publicul larg, trebuind să tolereze mai bine criticile.

Există deja modalități de a obține despăgubiri

Pentru ca modificările cu pricina să intre în vigoare mai e nevoie doar de semnătura Președintei statului. Nu e așadar o surpriză faptul că jurnaliștii au solicitat deja de mai multe ori Președintei Dalia Grybauskaitė să-și exercite dreptul la veto.

Institutul de Monitorizare a Drepturilor Omului a trimis Președintei o opinie juridică cu privire la aceste modificări, explicând că există deja modalități de a obține despăgubiri la care pot apela atât cetățenii de rând, cât și persoanele publice atunci când consideră că le-a fost atacată onoarea și demnitatea prin publicarea cu rea intenție de informații false.

De aceea aceste modificări nu vor oferi o mai bună protecție demnității umane, ci vor restricționa și mai mult libertatea de exprimare și libertatea presei din Lituania.

Actualizare: la 19 decembrie, Președintea Lituaniei a refuzat să semneze legea, iar propunerile de modificări au fost retrase ulterior de către Parlament.