Tech & Rights

O activistă pro-imigranți din Lituania a fost trimisă în judecată

Aceasta este acuzată de instigare la violență pentru că a protestat împotriva condițiilor precare din centrele de primire pentru imigranți și refugiați.

by Meta Adutaviciute

Viktorija Kolbešnikova, o studentă la istorie în vârstă de 24 de ani, a fost trimisă în judecată, fiind acuzată de instigare publică la discriminare, violență și distrugere a unor grupuri naționale și sociale.

Viktorija este una dintre cele patru persoane surprinse de camerele de supraveghere în timp ce lipea postere în centrul vechi al orașului Kaunas în noaptea de 16 februarie 2015. Afișele purtau mesajul „Ardeți Rukla, deportați Guvernul, bun venit imigranților!", acestea fiind menite a protesta împotriva politicilor restrictive privind migrația ale Guvernului lituanian.

Când se dorește închiderea gurilor criticilor

Cineva a informat poliția, care a dezlipit imediat afișele și a lansat o anchetă penală. Au fost identificate două persoane, una dintre acestea fiind Viktorija, care și-a suspendat studiile la Universitatea Magnus Vytautas după ce a devenit oficial suspectă în acest caz.

În luna iunie a anului trecut, Viktorija a depus o cerere în fața autorităților responsabile cu ancheta, cerându-le acestora să o întrerupă pe motiv că tot ce a făcut ea a fost să protesteze împotriva modului în care sunt tratați imigranții și refugiații, inclusiv cei din Rukla.

Procurorul a decis însă să trimită cazul în fața judecătorilor, fiind convins că studenta a avut intenția de a instiga la acte de violență.

Condiții precare

Rukla este un sat izolat unde se află un centru de integrare pentru refugiați unde marea majoritate a refugiaților din Lituania își petrec primul an, învățând limba locală, urmând cursuri de formare profesională și căutând un loc de muncă.

Centrul este înconjurat de păduri, iar în apropierea sa se află o bază militară și un teren pentru antrenament militar, de unde se aud sunete care le amintesc multora dintre refugiați de războiul de care au încercat să fugă.

Având puține oportunități de a-și găsi acolo locuri de muncă și primind o alocație lunară de doar 71 de euro, refugiații sunt forțați să trăiască în sărăcie, fiindu-le imposibil să își caute de lucru în altă parte. Unii dintre refugiați se simt din ce în ce mai izolați, ceea ce face ca în centru să persiste o stare de depresie.

„Rukla-atât. O zonă a morții. Când ajungi acolo nu mai ai puterea de a pleca nicăieri, pentru că nici nu există un loc unde ai putea să mergi”, declara în 2013 unul dintre refugiații din centru.

Cu toate acestea, condițiile din Rukla sunt relativ decente în comparație cu modul în care sunt tratați solicitanții de azil și imigranții fără acte în Pabradė, unde se află centrul de înregistrare a străinilor, care este condus de vameși și care, printr-o coincidență bizară, se învecinează și el cu un alt teren de antrenament militar, de data aceasta cel mai mare teren de acest tip din țară.

A tank rolls across a training ground in Rukla during exercises last summer. The military presence there reminds many refugees of the war they fled.  (Image: Army Europe Images)

Un tanc se deplasează pe terenul de antrenament din Rukla în timpul exercițiilor efectuate în vara anului trecut. Prezența militară de acolo le amintește multora dintre refugiați de războiul de care au fugit. (Imagine: Europa Army Imagini)

Centrul este cunoscut pentru mediul dur din punct de vedere psihologic și pentru relațiile tensionate dintre paznici și deținuți, între care apar uneori incidente de violență.

Au fost raportate de asemenea cazuri în care paznicii îi strigau pe locuitorii din centru după numerele lor de serie în loc să le folosească numele, referindu-se le ei ca fiind „ilegali" (nelegalai), un termen peiorativ lituanian folosit pentru imigranții fără acte.

Sloganuri naționaliste

Există o probabilitate ca atragerea atenției asupra modului în care sunt tratați imigranții și refugiații să nu fi fost singurul scop al activiștilor care s-au decis să lipească afișe noaptea târziu în februarie anul trecut. Data nu a fost aleasă accidental – pe 16 februarie Lituania sărbătorește Ziua Independenței, comemorând fondarea statului lituanian din 1918.

În timpul ceremoniilor organizate cu această ocazie pe străzile fostei capitale a Lituaniei, Kaunas, au loc marșuri neo-naziste unde oamenii poartă svastici stilizate, scandează sloganuri naționaliste și emit discursuri prin care instigă la ură pe criterii de rasă.

Afișele au fost lipite de-a lungul traseului urmat de obicei de aceste marșuri, fiind vorba probabil despre o încercare de a răspunde anticipat sloganurilor anti-imigranți.

Prea mult zel în desfășurarea anchetei penale?

Cu toate acestea, bazându-se pe avizul unui expert lingvistic, procurorul din acest caz dorește să dovedească faptul că Viktorija și prietenii săi își propuseseră de fapt să instige la violență împotriva refugiaților care trăiesc în Rukla. Mai mult decât atât, expertul adus de acuzare a mers atât de departe încât să interpreteze mesajul de pe afișe ca îndemn la întreprinderea de activități prin care să fie afectate trupele militare din zona Rukla.

Apărarea a prezentat și ea cinci expertize independente, care oferă alte interpretări mesajului din afișe, explicând că acesta a provenit cel mai probabil din Australia, constituind în mod clar un discurs politic menit a critica practica de a menține centrele de detenție pentru imigranți.

Următoarea ședință de judecată va avea loc la sfârșitul lunii februarie.